Sărbătorită pentru prima dată sub egida ONU, Ziua Internațională a Speranței, marcată anual la 12 iulie, promovează speranța ca factor esențial pentru sănătatea mintală, dezvoltarea comunităților și progresul societății, conform Agerpres.
Ziua Internațională a Speranței este celebrată anual la 12 iulie, având ca obiectiv recunoașterea speranței drept o forță capabilă să transforme viețile oamenilor, comunitățile și societatea în ansamblu. Instituită prin rezoluția A/79/54, adoptată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) la 4 martie 2025, această zi este marcată pentru prima dată la nivel internațional, potrivit https://internationaldayofhope.org.
Inițiativa a fost lansată în 2023 de lideri din domeniul sănătății mintale, cercetători, activiști și influenceri, care au susținut necesitatea recunoașterii speranței drept un element fundamental al bunăstării umane și al dezvoltării sociale.
Prin această zi internațională, ONU încurajează integrarea speranței în domenii precum sănătatea mintală, educația, mediul de afaceri, politicile publice, justiția socială, protecția mediului, arta și cultura. Totodată, inițiativa promovează speranța ca drept fundamental al omului și ca instrument de prevenire a violenței, dependenței și sinuciderii.
Potrivit organizatorilor, speranța nu este doar o emoție, ci o abilitate care poate fi învățată, dezvoltată și măsurată. Cultivarea acesteia contribuie la găsirea unor soluții mai eficiente la probleme, stimulează creativitatea, întărește relațiile dintre oameni și favorizează colaborarea, aspecte esențiale pentru dezvoltarea unor comunități sănătoase.
Studiile citate de inițiatori arată că speranța are și un impact economic semnificativ. Persoanele cu un nivel ridicat de speranță pot înregistra o creștere a productivității la locul de muncă de până la 14%, iar speranța reprezintă un factor important de protecție împotriva depresiei, una dintre principalele cauze de dizabilitate și de pierdere a productivității la nivel mondial.
De asemenea, cercetările evidențiază existența unei relații bidirecționale între lipsa de speranță și sărăcie: persoanele aflate în dificultate economică sunt mai predispuse la lipsa de speranță, iar aceasta poate contribui, la rândul ei, la perpetuarea sărăciei.
Speranța este considerată și un element important în prevenirea violenței și în soluționarea conflictelor, fiind privită ca un factor care poate favoriza dialogul, coeziunea socială și construirea unor comunități mai sigure.
Prin marcarea Zilei Internaționale a Speranței, ONU transmite un apel către guverne, organizații, companii și cetățeni de a transforma speranța într-o prioritate pentru sănătatea publică și dezvoltarea durabilă, astfel încât aceasta să devină accesibilă tuturor.
