Doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce pentru un sfert dintre aceștia veniturile au fost suficiente doar pentru acoperirea cheltuielilor de bază. Alți 25% au apelat la economii pentru a trece de la o lună la alta, iar 23% au făcut datorii pentru aceleași cheltuieli.
Situația financiară a populației se reflectă și în planurile de consum. Intenția de cumpărare a unei mașini s-a înjumătățit într-un singur an, de la 8% la 4%, în timp ce tot mai mulți români percep taxele, cursul valutar și scumpirile ca pe surse importante de presiune financiară.
Banii ajung tot mai greu până la finalul lunii
Datele arată că doar o mică parte dintre români mai reușesc să economisească. 8,7% dintre respondenți spun că au pus bani deoparte în ultimul an, în timp ce 25% afirmă că veniturile le-au acoperit doar cheltuielile de bază.
În același timp, 25% dintre români au fost nevoiți să apeleze la economii pentru a acoperi cheltuielile curente, iar 23% au făcut datorii în acest scop.
Contractarea unui credit nu a crescut însă semnificativ. Ponderea celor care au apelat la un credit s-a menținut în ultimii trei ani în intervalul 10%-12%, ceea ce indică faptul că presiunea financiară nu se traduce automat prin împrumuturi noi.
Încrederea în Banca Națională a României a scăzut, în același timp, de la 4,1 la 3,8, pe o scală de la 1 la 7.
Românii simt tot mai puternic scumpirile
Percepția asupra prețurilor s-a deteriorat semnificativ în ultimul an. 75% dintre români spun că prețurile au crescut semnificativ în ultimele 12 luni, față de 59% în urmă cu un an.
Aproape șapte din zece respondenți cred că ritmul de creștere a prețurilor va continua sau chiar se va accelera. Totuși, atunci când sunt întrebați cu cât estimează că au crescut prețurile în ultimele 12 luni, românii indică, în medie, 16%, față de 21% în urmă cu trei ani.
Alimentele reprezintă principalul reper după care populația observă scumpirile. 86% dintre respondenți indică alimentele, în timp ce 74% menționează carburanții, iar 69% facturile la utilități.
Cursul valutar a ajuns pe locul al patrulea, fiind menționat de 45% dintre români, față de doar 25% în urmă cu trei ani. De asemenea, 32% dintre respondenți se așteaptă să plătească mai mult pentru schimbul valutar, dublu față de nivelul înregistrat în urmă cu trei ani.
Mașinile, printre achizițiile tot mai mult amânate
Prudența financiară se vede și în intențiile de cumpărare. Ponderea românilor care intenționează să cumpere o mașină a scăzut de la 8% la 4% într-un singur an.
În schimb, 61,4% dintre respondenți se așteaptă să plătească mai mult pentru cumpărăturile importante în următoarele 12 luni.
Și economisirea în valută câștigă teren. 14% dintre români spun că intenționează să pună bani deoparte direct în valută, pe fondul unei preocupări tot mai mari legate de evoluția cursului de schimb.
Taxele, tot mai vizibile în bugetele românilor
Taxele și impozitele sunt, de asemenea, resimțite tot mai puternic ca sursă de scumpire. Ponderea celor care menționează valoarea taxelor plătite a crescut de la 34% la 42% în ultimii trei ani.
Facturile la utilități rămân una dintre principalele presiuni asupra bugetelor familiale, fiind menționate de 69% dintre respondenți, față de 65% în 2023.
În ceea ce privește principalele griji la nivelul țării, nivelul impozitelor și taxelor este indicat de 35% dintre români, în ușoară scădere față de 38%. Dintre cei care se așteaptă la scumpiri, însă, 66% le pun pe seama taxelor și impozitelor.
Prețul medicamentelor este un alt indicator al presiunii financiare, fiind menționat de 35% dintre respondenți, față de 33% în urmă cu trei ani.
Educația, mai puțin prezentă printre grijile românilor
Datele indică și schimbări în ceea ce privește preocupările populației. Grija pentru educație aproape s-a înjumătățit, de la 36% la 19%.
Sănătatea mentală este menționată ca grijă la nivelul familiei de 16% dintre respondenți, nivel similar celui înregistrat în urmă cu trei ani.
Există însă diferențe importante între generații. 34% dintre respondenții din Generația Z indică sănătatea mentală drept o preocupare, de peste trei ori mai mult decât în cazul Generației X, unde procentul este de 10%. Pentru tinerii din Gen Z, sănătatea mentală ajunge astfel pe locul al treilea între grijile familiei, înaintea sănătății fizice.
Datele sunt extrase din seria trimestrială Q3 2023 – Q2 2026 a studiului „Consumer Sentiment România”, realizat de MKOR.
