Arheologii au reluat cercetările în zona Porții Sfântul Gheorghe din Alba Iulia, locul legat de intrarea lui Mihai Viteazul în cetatea Bălgradului, în 1599. La câțiva metri sub nivelul actual au fost identificate vestigii importante ale castrului roman și ale fortificațiilor medievale.
Arheologii Muzeului Național al Unirii (MNU) Alba Iulia au reluat cercetările sistematice în zona în care, anul trecut, a fost identificat nivelul de subsol al turnului medieval al Porții Sfântul Gheorghe. În aceeași zonă a fost descoperită și poarta estică a castrului legiunii a XIII-a Gemina.
Cercetarea urmărește documentarea unuia dintre cele mai importante puncte de acces în fortificațiile orașului. Pe același aliniament se succed trei porți aparținând unor epoci diferite: porta praetoria a castrului legiunii a XIII-a Gemina, Poarta medievală Sfântul Gheorghe și Poarta Carol, cunoscută drept Poarta a III-a a cetății bastionare.
„Cercetarea din zona Porții Sfântul Gheorghe aduce informații importante privind configurația și caracterul monumental al acestui ansamblu defensiv medieval. Anul trecut a fost identificat nivelul de subsol al turnului medieval al porții, spațiu în care, potrivit surselor, a funcționat o temniță. Ansamblul era alcătuit dintr-un turn rectangular cu mai multe niveluri și o barbacană circulară construită la începutul sec. al XVI-lea”, a precizat coordonatorul cercetării arheologice, Anca Timofan.
Poarta legată de intrarea lui Mihai Viteazul în Bălgrad
Poarta Sfântul Gheorghe este legată de unul dintre momentele importante din istoria orașului Alba Iulia: intrarea lui Mihai Viteazul în cetatea Bălgradului, la 1 noiembrie 1599. Evenimentul a fost consemnat și popularizat în secolul al XIX-lea de Nicolae Bălcescu.
„Descoperirea unui loc legat de un eveniment istoric are o puternică semnificație pentru comunitate. Mihai Viteazul rămâne o figură importantă în istoria națională, iar intrarea sa în cetate prin Poarta Sfântul Gheorghe a transformat acest loc într-un simbol”, a explicat Anca Timofan.
Cercetarea arheologică este dificilă din cauza adâncimii la care se află vestigiile și a amplasamentului acestora pe bastion. În acest an, săpătura a fost însă extinsă pentru verificarea și documentarea structurilor descoperite anterior și pentru corelarea lor cu planul cetății realizat de Giovanni Morando Visconti în 1711.
Vestigii romane descoperite la patru metri adâncime
Una dintre cele mai importante descoperiri este poarta estică a castrului legiunii a XIII-a Gemina, identificată la aproximativ patru metri adâncime, sub fundațiile medievale.
„La aproximativ 4 metri adâncime, sub fundațiile medievale, a fost identificată și poarta estică a castrului legiunii a XIII-a Gemina, porta praetoria. Aceasta este una dintre marile descoperiri ale cercetărilor din anul 2025 și reprezenta poarta principală a castrului, prin care se realiza accesul, pe via praetoria, către clădirea comandamentului militar, principia”, a precizat Timofan.
Descoperirea contribuie la clarificarea planimetriei castrului roman și la o mai bună înțelegere a modului în care era organizat spațiul militar al legiunii a XIII-a Gemina.
Cercetările au scos la iveală și o porțiune din zidul curtinei estice a cetății medievale, care suprapune zidul estic al palaestrei castrului roman. Palaestra era o curte dreptunghiulară, alungită, deschisă și înconjurată de colonade, destinată exercițiilor fizice și antrenamentelor soldaților.
Urmele demolărilor și ale complexului franciscan
Cercetarea arheologică a permis observarea stratigrafică a distrugerii și demolării sistematice a structurilor medievale din zidărie, acțiuni întreprinse de autoritățile habsburgice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Totodată, arheologii au identificat urmele zidului care împrejmuia complexul monastic al franciscanilor bulgari, stabiliți la Alba Iulia în anul 1711.
Specialiștii își propun ca, după finalizarea cercetărilor, vestigiile să fie conservate și valorificate pentru public.
„Un obiectiv important îl reprezintă conservarea in situ a vestigiilor, urmată de un proiect de restaurare și punere în valoare prin amenajarea unui circuit turistic. Ansamblul «Porțile Mileniilor» poate deveni, în perspectivă, un traseu turistic spectaculos, oferind vizitatorilor posibilitatea de a urmări succesiunea epocilor și fortificațiilor reprezentative pentru istoria orașului Alba Iulia”, a punctat Anca Timofan.
Cercetarea arheologică sistematică este organizată de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și se desfășoară în cadrul unui proiect finanțat din bugetul alocat de Consiliul Județean Alba.
