Aproape jumătate dintre adolescenții români cu vârste între 16 și 18 ani spun că folosesc inteligența artificială pentru teme și activități școlare, iar 42% apelează la astfel de instrumente pentru a înțelege concepte dificile. Datele apar în studiul „The Future Report”, realizat de compania Livity pentru Google România, care analizează modul în care adolescenții folosesc AI și alte tehnologii online.
Studiul, realizat în perioada martie-aprilie 2026 pe baza unui sondaj la care au participat 1.000 de adolescenți români cu vârste între 16 și 18 ani, declarat reprezentativ la nivel național, arată o utilizare frecventă a instrumentelor de inteligență artificială în rândul tinerilor.
Potrivit cercetării, adolescenții folosesc AI nu doar pentru activități școlare, ci și pentru creativitate, căutarea de informații, redactare, generarea de imagini sau chiar pentru conversații.
Aproape jumătate folosesc AI pentru teme și activități școlare
Cea mai frecvent menționată utilizare a inteligenței artificiale este legată de școală. 49% dintre adolescenții chestionați spun că folosesc AI pentru teme și activități școlare.
De asemenea, 42% afirmă că utilizează astfel de instrumente pentru a înțelege concepte dificile, în timp ce 25% le folosesc ca motor de căutare pentru a primi răspunsuri la întrebări de zi cu zi.
AI este folosit și pentru verificarea și îmbunătățirea textelor. 25% dintre adolescenți spun că apelează la inteligența artificială pentru verificarea ortografiei și editare, iar 22% pentru redactarea unor lucrări academice.
În cazul adolescenților de 16 ani, aproximativ un sfert spun că folosesc AI pentru a scrie lucrări academice. O proporție similară este raportată și în rândul fetelor.
AI, folosit și pentru creativitate
Inteligența artificială nu este utilizată însă doar în scopuri școlare.
Potrivit studiului, 64% dintre adolescenți spun că folosesc AI pentru a-și dezvolta creativitatea, iar instrumentele de inteligență artificială sunt utilizate pentru activități precum:
- scrierea unor texte creative, poezii, versuri sau povești – 26%;
- generarea de imagini – 23%;
- crearea unor opere artistice sau compunerea de muzică – 22%;
- crearea unui site web sau a unei prezentări – 22%;
- scrierea de cod pentru un program – 20%;
- învățarea unei limbi străine – 20%;
- traduceri – 15%.
Totodată, 24% dintre respondenți spun că folosesc AI pentru a planifica activități sau evenimente, iar 23% pentru sarcini de bază, precum realizarea unor liste.
Studiul indică și diferențe în funcție de vârstă și gen pentru anumite utilizări. Adolescenții mai mari apelează mai frecvent la AI pentru texte creative, verificarea și editarea textelor, lucrări academice și traduceri. În cazul fetelor și băieților apar, de asemenea, diferențe în utilizarea AI pentru anumite sarcini, inclusiv generarea de imagini, lucrări academice și traduceri.
Mai mult de jumătate folosesc AI cel puțin săptămânal pentru învățare
Frecvența utilizării este, la rândul ei, ridicată. 56% dintre adolescenții care au folosit instrumente AI în ultimul an spun că le utilizează zilnic sau aproape zilnic pentru învățare. Alți 30% afirmă că folosesc AI o dată pe săptămână sau de câteva ori pe lună, în timp ce 8% spun că recurg lunar la aceste instrumente, iar 7% mai rar.
În ceea ce privește beneficiile pe care le văd în utilizarea AI pentru învățare, 44% spun că aceasta poate face procesul de învățare mai personalizat, în timp ce 42% apreciază faptul că le permite să învețe în propriul ritm.
Tot 42% consideră că AI îi poate ajuta să explice concepte dificile în moduri diferite, iar 41% apreciază posibilitatea de a primi răspunsuri și feedback instantaneu. Pentru 39%, inteligența artificială poate face învățarea mai distractivă și mai atractivă.
Adolescenții spun că verifică informațiile de pe internet
Raportul realizat pentru Google descrie adolescenții români ca fiind o generație familiarizată cu tehnologia și preocupată de verificarea informațiilor pe care le întâlnesc online.
76% dintre respondenți afirmă că pun la îndoială în mod activ fiabilitatea informațiilor găsite pe internet.
Printre metodele utilizate se numără verificarea informațiilor în mai multe surse – 50%, evaluarea credibilității informației – 52% și consultarea unor adulți de încredere – 47%.
Studiul arată, de asemenea, că adolescenții sunt conștienți de probleme precum dezinformarea, conținutul manipulat și materialele generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Aproape jumătate spun că petrec prea mult timp online
Cercetarea analizează și relația adolescenților cu mediul online și modul în care aceștia încearcă să păstreze un echilibru între viața digitală și cea offline.
46% dintre participanți recunosc că petrec mai mult timp online decât și-ar dori.
În același timp, adolescenții menționează mai multe metode prin care încearcă să își limiteze timpul petrecut în mediul digital. 35% spun că petrec timp cu familia și prietenii în viața reală, 32% urmăresc programe TV, filme sau jocuri offline, iar 32% își închid telefonul într-un anumit moment al zilei.
Alți 30% stabilesc limite pentru timpul petrecut în fața ecranului, 30% le permit părinților să le supravegheze activitățile online, iar 29% afirmă că părinții le limitează accesul la internet sau la dispozitive.
27% se dedică hobby-urilor offline, iar 20% spun că fac sport.
Datele Google, în contrast cu statisticile europene privind competențele digitale
Concluziile studiului Google privind nivelul de educație digitală trebuie privite și în contextul altor date disponibile la nivel european.
Datele Eurostat pentru 2025, referitoare la categoria mai largă de vârstă 16-24 de ani, arată că doar puțin peste jumătate dintre tinerii români aveau cel puțin competențe digitale de bază, România aflându-se printre țările UE cu cele mai scăzute niveluri la acest indicator.
Studiul Google se concentrează însă strict asupra adolescenților de 16-18 ani și analizează în principal modul în care aceștia folosesc tehnologia și inteligența artificială, precum și propriile percepții asupra competențelor și comportamentelor digitale.
Cercetarea include atât o componentă cantitativă – sondajul realizat pe 1.000 de adolescenți –, cât și una calitativă, bazată pe focus grupuri cu 10 adolescenți.
Studiul „The Future Report” a fost realizat de compania Livity pentru Google România în martie-aprilie 2026.
