Cetatea dacică de la Căpâlna, ridicată cel mai probabil la mijlocul secolului I î.Hr. de regele Burebista și ocupată de romani în timpul primului război daco-roman (101-102 d. Hr.), ar fi fost cucerită nu dinspre zona Sebeșului, ci de pe un traseu montan dinspre Vârful lui Pătru, prin Valea Cugirului, potrivit celor prezentate, luni, într-o conferință de presă, de către directorul general al Muzeului Național al Unirii (MNU) Alba Iulia, Gabriel Rustoiu.
„Consiliul Județean Alba a finanțat anul trecut o nouă ipoteză de lucru privind cucerirea cetății dacice de la Căpâlna. Împreună cu colegii de la Cluj am identificat două castre intermediare de marș între Vârful lui Pătru și Căpâlna. Până acum se credea că prin zona Sebeșului au venit romanii. Se pare că nu e așa. Tot anul trecut, CJ Alba a finanțat, prin muzeu, săpături într-una din cele două castre intermediare”, a declarat Gabriel Rustoiu.
Acesta a precizat că cele două castre intermediare se află de o parte și de alta a Văii Cugirului.
Rustoiu a apreciat că anul acesta sau cel târziu anul viitor, „limesul” va intra ca obiectiv UNESCO, iar aceste castre, de pe Vârful lui Pătru și cele două intermediare, vor intra și ele în produsul turistic care ține de Frontiers of the Roman Empire – The Danube Limes.
„În programul cultural al muzeului, aprobat de CJ Alba, există un astfel de program de punere în valoare a limesului roman, tocmai în ideea în care vom intra în UNESCO și cu acest obiectiv”, a precizat Gabriel Rustoiu. El a adăugat că, astfel, partea de sud a județului Alba va avea o ofertă turistică importantă, cu două obiective UNESCO – cetatea de la Căpâlna și limesul.
Potrivit acestuia, Transalpina va fi un instrument prin care se vor putea pune în valoare și aceste cetăți.
În altă ordine de idei, vineri, în preambulul Festivalului Cetăților Dacice, organizate sâmbătă și duminică în Alba, la Sala Unirii din Alba Iulia va fi vernisată o expoziție în premieră legată de Căpâlna.
„De-a lungul anilor s-a săpat la Căpâlna, dar nu suficient. Din anii 80 nu s-a mai săpat nimic (de către arheologi – nota red.). Căutând să vedem ce piese descoperite la Căpâlna sunt în muzeul nostru, am constatat că piesele de la Căpâlna sunt împărțite între muzeul nostru, muzeul din Sebeș și cel din Cluj. Astea erau vremurile. Va fi o bucurie să punem la dispoziție pentru prima dată tot ceea ce avem noi despre Căpâlna într-o singură expoziție temporară, la care se adaugă și o bogată ilustrație pe care noi am obținut-o în ultimul an prin fotografii aeriene”, a explicat directorul general al MNU Alba Iulia.
Cu acest prilej vor fi expuse, fără a constitui o premieră în acest sens, și trei piese de aur braconate din situl de la Căpâlna și recuperate din Germania de poliție, cu ajutorul CJ Alba, care a finanțat recuperarea lor.
„Este vorba de un colier, de aproximativ 73 de grame, și doi cercei de aproximativ 14 grame fiecare, piese care au fost braconate cândva, în 2001 cred. Aceste piese sunt elenistice, ajunse la cetatea dacică de la Căpâlna fie în urma atacului întreprins de Burebista (campania lui Burebista pe malurile Pontului – nota red.), sunt parțial contemporane cu Burebista, fie printr-o relație matrimonială cu cineva de pe malul Mării Negre”, a explicat Rustoiu.
Colierul care compune garnitura de podoabe este format dintr-un lanț, realizat din zale de sârme împletite strâns, de care sunt atașate 26 de pandantive, ce au formă bitronconică și au fost realizate în tehnica filigranului și a granulației. Cei doi cercei sunt realizați prin tehnici diverse – trefilare, martelare, filigranare, granulare, incizie.
Ridicată cel mai probabil la mijlocul secolului I î.Hr. de regele Burebista, fortificația fiind unul dintre punctele esențiale în lanțul de apărare a principalelor treceri peste munți spre Sarmizegetusa, din cetatea de la Căpâlna se mai pot vedea în prezent doar o parte din zidurile de piatră și trei șanțuri de apărare. Perimetrul cetății avea aproape 300 de metri, cu un zid exterior, dar și cu unul interior în care se afla turnul-locuință.
Cetatea a fost ocupată de romani în timpul primului război daco-roman (101-102 d.Hr.). În timpul celui de-al doilea război cu romanii, în anul 106, fortificația a fost incendiată.
Nenumăratele descoperiri arheologice, cele mai multe dintre obiecte regăsindu-se în prezent în colecția Muzeului „Ioan Raica” din Sebeș, atestă faptul că la Căpâlna au locuit daci.
Comentarii recente