Sub străzile pe care albaiulienii pășesc zi de zi se află fragmente dintr-o lume veche de aproape două milenii. Noi cercetări arheologice scot la lumină obiecte care spun povestea vieții din epoca romană.
Dacă pământul din Alba Iulia ar fi transparent, imaginea de sub străzile orașului ar fi una spectaculoasă: ziduri și drumuri romane, dar și mii de obiecte abandonate sau pierdute de oamenii care au trăit aici în urmă cu aproape 2.000 de ani.
O parte importantă din Alba Iulia de astăzi este ridicată peste vechiul Castru Roman Apulum și peste cele două orașe romane dezvoltate în această zonă – Colonia Aurelia Apulensis și Municipium Septimium Apulense. Astfel, aproape fiecare intervenție asupra solului poate oferi arheologilor noi indicii despre viața comunităților care au locuit aici.
Mii de obiecte descoperite în timpul cercetărilor
Arheologii de la Muzeul Palatul Principilor au participat, începând din primăvară, la mai multe campanii de cercetare arheologică preventivă. Materialele descoperite au fost recuperate cu grijă, curățate, inventariate și pregătite pentru restaurare și cercetare.
Fiecare piesă este însoțită de datele arheologice necesare, urmând ca obiectele să fie analizate și puse în context pentru a putea contribui la reconstituirea istoriei zonei.
Un exemplu relevant îl reprezintă descoperirile realizate pe strada Vasile Alecsandri, o zonă care continuă să dezvăluie vestigii ale trecutului roman ori de câte ori sunt efectuate săpături preventive.
Printre materialele recuperate se numără fragmente ceramice, oase de animale, zgură de fier, fragmente de sticlă, obiecte metalice și monede. Acestea indică existența unor activități domestice în apropiere și oferă indicii pentru încadrarea cronologică a complexului în perioada romană târzie, cel mai probabil între secolele III–IV d.Hr.
De la monede și ace de păr la un urcior întreg
Printre cele mai interesante descoperiri se află un urcior întreg, monede, ace de cusut, ace de păr, fragmente de sticlă, obiecte din os, fier și bronz, dar și fragmente ceramice simple sau decorate.
O piesă ceramică păstrează inclusiv o ștampilă foarte clară a atelierului în care a fost realizată, un detaliu care poate oferi informații importante despre producția și circulația obiectelor în epoca romană.
„Materialele arheologice recuperate, fragmente ceramice, oase de animale, zgură de fier, fragmente de sticlă, obiecte metalice și monede – indică existența unei activități domestice în apropiere și permit încadrarea cronologică a complexului în epoca romană târzie, probabil între secolele III–IV p. Chr.”, a explicat dr. Anca Matiș, responsabilul științific de șantier.
Fiecare fragment poate spune o poveste
În spatele unei monede, al unui fragment de vas sau al unui obiect metalic aparent banal se poate afla o informație despre oamenii care au locuit în Apulum: ce foloseau, ce mâncau, cum se îmbrăcau, ce produceau sau cu cine făceau schimburi.
Tocmai de aceea, munca arheologilor nu se încheie odată cu scoaterea obiectelor din pământ. Piesele sunt curățate, documentate, separate și pregătite pentru restaurare și analiză, iar adevărata lor valoare apare atunci când sunt puse în relație cu locul și contextul în care au fost descoperite.
Cercetarea este realizată de colectivul de specialiști al Muzeului Palatul Principilor, format din dr. Gabriel Izdrailă, dr. Jozsef-Gabor Nagy și drd. Alexandra-Paula Sicoe.
Descoperirile recente arată încă o dată că istoria Albei Iulia nu se află doar în monumentele vizibile de la suprafață. Ea continuă, la propriu, sub pașii locuitorilor orașului, strat după strat, obiect după obiect.
