Modul în care angajații din România rezolvă problemele de la locul de muncă se schimbă rapid. Atunci când nu știu cum să ducă la capăt o sarcină, tot mai mulți aleg să întrebe mai întâi un instrument bazat pe inteligență artificială, înainte de a apela la colegi sau la manager.
Foto: magnific.com
Potrivit studiului „AI Adoption Report România 2026”, realizat de MKOR, 22% dintre angajați spun că apelează mai întâi la un AI atunci când nu știu cum să rezolve o sarcină de muncă. Prin comparație, 16% cer ajutorul unui coleg de echipă, iar alți 16% se adresează managerului direct.
Datele arată că inteligența artificială a devenit deja o parte importantă din rutina profesională a angajaților români, însă majoritatea nu se așteaptă ca aceasta să le schimbe radical locul de muncă în următorii ani.
AI-ul a devenit prima opțiune când apare o problemă la serviciu
Când nu știu cum să rezolve o sarcină de muncă, angajații din România apelează cel mai frecvent la un asistent bazat pe inteligență artificială. 22% îl indică drept prima opțiune.
Pe următoarele poziții se află resursele interne ale organizației, cu 19%, apoi colegul de nivel similar, managerul direct și căutarea pe internet, fiecare cu câte 16%.
Doar 9% dintre respondenți încearcă să rezolve singuri problema, prin încercare și eroare.
AI-ul este, astfel, cea mai frecventă primă opțiune individuală. Oamenii nu au dispărut însă din procesul de rezolvare a problemelor, diferențele dintre variante fiind încă relativ mici. Cele șase opțiuni analizate în studiu se situează între 9% și 22%.
Pentru angajați, AI-ul înseamnă mai puține sarcini repetitive
Pentru o parte importantă dintre angajații care folosesc AI la locul de muncă, tehnologia este văzută în primul rând ca un instrument practic.
39% spun că folosesc AI-ul pentru a scăpa de sarcinile repetitive și plictisitoare, în timp ce același procent consideră că utilizarea inteligenței artificiale reprezintă un avantaj în raport cu alți profesioniști din domeniul lor.
Alți 31% consideră AI-ul o necesitate pentru a nu rămâne în urmă profesional.
În schimb, doar 6% dintre angajați spun că AI-ul reprezintă o presiune suplimentară, iar 4% îl percep ca pe o sursă de stres sau anxietate.
Peste jumătate dintre angajați nu se așteaptă la schimbări majore
În ciuda discuțiilor despre impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii, angajații români își privesc propriul viitor profesional cu un anumit grad de calm.
58% dintre respondenți nu anticipează schimbări majore în următorii 3-5 ani. Mai exact, 32% consideră că munca lor nu va fi afectată deloc, în timp ce 26% cred că AI-ul va prelua doar sarcini minore.
Pe de altă parte, 23% se așteaptă ca o parte importantă din atribuțiile lor să se schimbe, iar 11% cred că rolul lor ar putea deveni rar sau chiar ar putea dispărea.
Nivelul mediu de îngrijorare este de 4,0 pe o scală de la 1 la 7. Totodată, 28% dintre angajați declară un nivel ridicat de îngrijorare, cu note de 6 sau 7.
Studiul evidențiază și o diferență între cei care folosesc deja AI și cei care nu îl utilizează. 38% dintre utilizatorii de AI se așteaptă ca munca lor să se schimbe moderat sau mult, comparativ cu 21% dintre cei care nu au folosit astfel de instrumente.
Juniorii, cei mai expuși la schimbările de pe piața muncii
Una dintre principalele temeri evidențiate de studiu este legată de angajații aflați la începutul carierei.
Dintre angajații care pot aprecia impactul AI asupra diferitelor niveluri profesionale, 36% consideră că oportunitățile de angajare pentru persoanele cu cel mult doi ani de experiență vor scădea cel mai mult.
30% cred că toate nivelurile de experiență vor fi afectate în mod egal, 16% indică nivelurile intermediare, iar doar 10% consideră că angajații seniori vor fi cei mai afectați.
Și experiența de mentorat pare să se schimbe. În rândul angajaților cu cel puțin trei ani de vechime:
- 15% spun că firmele angajează mai puțini juniori și folosesc AI-ul pentru sarcinile simple;
- 13% observă că juniorii apelează mai rar la colegii seniori și preferă să întrebe direct AI-ul;
- 11% consideră că experiența practică se transmite mai greu de la seniori la juniori;
- 15% observă însă și un efect pozitiv: juniorii devin productivi mai repede cu ajutorul AI-ului.
Astfel, apar două tendințe în paralel. Pe de o parte, unele companii pot delega sarcinile simple către AI și pot reduce numărul posturilor entry-level. Pe de altă parte, juniorii care sunt angajați pot ajunge mai repede la un nivel bun de performanță cu ajutorul acestor instrumente.
Potrivit studiului, reducerea numărului de posturi pentru începători reprezintă un risc pe termen mediu și lung, deoarece poate apărea un deficit de angajați cu experiență practică, necesară pentru rezolvarea problemelor complexe.
Gândirea critică și adaptabilitatea, printre competențele viitorului
În ceea ce privește competențele pe care angajații consideră că trebuie să se bazeze în viitor, gândirea critică și capacitatea de a verifica munca realizată de AI ocupă primul loc, fiind indicate de 21% dintre respondenți.
20% mizează pe adaptabilitate și învățare continuă.
Specializarea într-un domeniu practic, în care AI-ul nu poate acționa direct, este considerată cea mai valoroasă competență de 19% dintre angajați. Același procent indică abilitățile exclusiv umane, precum empatia, negocierea sau leadershipul.
Doar 15% consideră că folosirea eficientă a instrumentelor AI va fi cea mai valoroasă competență.
Rezultatele arată că angajații pun accent mai mare pe gândirea critică, adaptabilitate și abilitățile umane decât pe utilizarea tehnică a inteligenței artificiale.
AI-ul a intrat deja în rutina de lucru
Datele studiului „AI Adoption Report România 2026” arată o piață a muncii în care inteligența artificială a devenit deja parte din activitatea de zi cu zi.
Angajații folosesc AI-ul în special pentru sarcini de sprijin și pentru automatizarea activităților repetitive, însă nu consideră că tehnologia va înlocui rapid majoritatea rolurilor.
În același timp, principala vulnerabilitate pare să fie la începutul carierei, acolo unde reducerea sarcinilor simple poate însemna și mai puține oportunități pentru cei care au nevoie de experiență pentru a avansa profesional.
Raportul de cercetare „AI Adoption Report România 2026”, realizat de MKOR, poate fi consultat gratuit pe site-ul organizației.
