La 11 aprilie este marcată, anual, Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson (World Parkinson’s Day), cu scopul de a crește gradul de informare cu privire la această boală și a evidenția impactul pe care îl are asupra celui suferind, dar și asupra familiei și societății.
La nivel european, Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este susținută de Asociația Europeană a Bolii Parkinson (European Parkinson’s Disease Association – EPDA). Înființată în 1992, la Bruxelles, asociația are, în prezent, 45 de organizații membre, de pe tot cuprinsul Europei și promovează o mai bună cunoaștere a acestei afecțiuni și a modului în care aceasta poate afecta o persoană pe toate nivelurile: fizic, psihic, emoțional, dar și social și economic.
Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson a fost stabilită la această dată pentru a marca ziua de naștere a medicului englez James Parkinson (1755-1824), cel care a descris pentru prima dată această boală în lucrarea sa „Eseu despre paralizia tremurătoare” („An Essay on the Shaking Palsy”, 1817). Simbolul zilei este o lalea roșie și a fost lansat la 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinței de la Luxemburg dedicată acestei boli.
Pacienții în stadii avansate de boală devin din ce în ce mai mult dependenți de ajutorul și susținerea semenilor. O mai bună informare conduce la reducerea stigmei asociată bolii și poate crește calitatea vieții pentru cei afectați, potrivit site-ului www.whathealth.com. Marcarea Zilei mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson reprezintă și o oportunitate de a strânge fonduri pentru proiecte de cercetare.
Boala Parkinson este o boală degenerativă, care se pare că este derivată dintr-o combinație de factori genetici și de mediu ce duc la moartea celulelor nervoase care produc dopamina, neurotransmițător cu rol fundamental în creier pentru controlul motricității. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mișcărilor, pacienții prezintă gesturi rigide, sacadate și incontrolabile, tremor și instabilitate posturală. Principalele semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea și bradichinezia, adică încetinirea generală a ritmului activității motrice. Simptomele sunt imprevizibile și pot varia pe o scară de timp foarte scurtă, uneori doar de un minut. Instabilitatea posturală survine tardiv, de obicei după aproximativ opt ani de evoluție a bolii.
Majoritatea celor afectați au peste 60 de ani, dar în „stadiu incipient” poate afecta și persoane mai tinere.
Peste 6 milioane de persoane sunt diagnosticate cu boala Parkinson pe plan mondial, maladie care cauzează aproape 120 de mii de decese anual, conform ncbi.nlm.nih.gov. În Uniunea Europeană, aproximativ 1,2 milioane de oameni au viața afectată de această boală. La nivelul anului 2013, în România erau tratați peste 70.000 de pacienți cu Parkinson, însă numărul real al cazurilor ar putea fi mult mai mare, potrivit arpim.ro, site-ul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente.
Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă, după boala Alzheimer. Bărbații au o probabilitatea de 1,5 ori mai mare să facă Parkinson, potrivit parkinsonsnewstoday.com.
Deși, în prezent, nu există niciun remediu pentru boala Parkinson, eforturile oamenilor de știință oferă motive pentru un optimism rezervat în acest sens.
În luna august 2021, o echipă de oameni de știință din cadrul Universității Naționale Australiene, în colaborare cu Institutul Florey pentru Neuroștiințe și Sănătate Mintală, a anunțat dezvoltarea unui gel alcătuit din aminoacizi, care poate fi injectat în creier pentru a ajuta la repararea zonelor afectate. Substanța poate fi folosită, în urma unei singure intervenții, în tratamentul bolii Parkinson și, posibil, al altor afecțiuni neurologice, a precizat unul dintre oamenii de știință din echipă în cadrul unui interviu pentru Reuters.
Când este agitat, hidrogelul se transformă într-un lichid, ceea ce face ca inserarea la nivel cerebral să se facă mai ușor, printr-un vas capilar. Gelul revine apoi la forma sa solidă, umplând golurile de forme neregulate și ajutând la transportul în condiții de siguranță a celulelor stem de înlocuire în părțile afectate ale creierului. Gelul a fost testat până în prezent doar pe animale și s-a dovedit eficient în combaterea tulburărilor motorii provocate de boala Parkinson la șoareci. Cercetătorii speră că studiile clinice vor demara în următorii cinci ani, după ce va fi demonstrat că gelul este sigur pentru utilizarea umană.
La 10 februarie 2021, o echipă de cercetători a Universității Cambridge din Anglia a anunțat, în jurnalul Nature Communications, descoperirea unei „noi informații cruciale” ce ar putea marca un „pas vital” către înțelegerea bolii Parkinson, potrivit DPA. Giuliana Fusco, cercetătoare la St John’s College din cadrul universității citate, a declarat că „dacă vrem să vindecăm (boala) Parkinson, mai întâi trebuie să înțelegem funcția alfa-sinucleinei, o proteină prezentă în creierele tuturor”. „Până când funcția acestei proteine misterioase este confirmată cu mai multe cercetări, nu se poate începe dezvoltarea terapiilor medicamentoase pentru a aborda originile bolii Parkinson”, a completat coautorul studiului, Alfonso de Simone, de la Imperial College London.
