Prevenție, informare și conștientizare. Trei coordonate ce compun traiectoria principală a campaniei anuale de screening Euromelanoma derulate în țara noastră de către Societatea Română de Dermatologie (SRD), acțiune ce va fi călăuzită anul acesta de sloganul „Riscul de cancer cutanat: nu este vorba de ani, ci de kilometrajul UV”, se arată într-un comunicat al SRD.
Societatea Română de Dermatologie continuă seria campaniilor de prevenție Euromelanoma, proiect demarat în România în urmă cu 8 ani, perioadă în care peste 15.000 de români au beneficiat de consultații dermatologice gratuite, iar alte câteva zeci de mii de persoane au fost informate în detaliu asupra riscurilor la care își pot expune pielea, dar și cum se poate preveni apariția unei afecțiuni cutanate.
Denumită generic „Kilometrajul UV”, campania de prevenție de anul acesta se va baza pe un studiu clinic realizat de către grupul internațional Euromelanoma, studiu care relevă faptul că 8% din populație suferă de o afecțiune cutanată cu potențial precanceros. Această amplă analiză ştiințifică a fost realizată în urma unui screening în masă al populației, iar în urma examinării clinice a unui număr de 394.681 de persoane a rezultat o prevalență de 8,2% a keratozei actinice (o afecțiune precanceroasă a pielii care, dacă este lăsată netratată, se poate transforma în carcinom scuamocelular).
Având ca scop principal determinarea prevalenței keratozei actinice în rândul populației europene, studiul Euromelanoma, realizat în perioada 2009-2018, a arătat că între 4,4% şi 13,5% (prevalența totală de 8,2%) dintre persoanele din cele 32 de țări participante au fost diagnosticate cu keratoză actinică, vârsta medie a acestora fiind de 47 de ani. Keratozele actinice pot să apară fie singure, fie grupate. De obicei, au aspectul unor pete de mici dimensiuni (de obicei 1-2 cm), de culoarea pielii, albe, roz sau într-o combinație de culori, acoperite de scuame. Unele leziuni pot fi foarte mici sau practic invizibile, dar pot fi identificate prin textura lor aspră.
De asemenea, studiul clinic Euromelanoma a identificat factorii de risc semnificativi şi independenți pentru dezvoltarea keratozei actinice în Europa: sexul masculin, vârsta, pielea deschisă la culoare, arsuri solare în copilărie/adolescență, lipsa aplicării de protecție solară, petrecerea mai mult de un an într-o țară mai însorită, vacanțe însorite, istoric familial de melanom, antecedente personale de cancer de piele non-melanom, prezența leziunilor de daună solară şi a leziunilor cutanate suspecte.
Nevii displazici sunt alunițe care au o forma mai mare şi neregulată decât o aluniță obişnuită, o culoare neuniformă, cu centru maro închis şi margini mai deschise, neuniforme. Persoanele cu nevi displazici pot avea mai mult de 100 de alunițe şi risc mai mare de a dezvolta melanom. Melanomul poate să se dezvolte dintr-o aluniță atipică.
Alunițele atipice nu sunt melanom
Alunițele atipice se pot forma oriunde pe corp, inclusiv pe scalp, sâni sau picioare, dar apar adesea în zonele care au fost expuse frecvent la soare. Deşi nu toate alunițele atipice sunt alunițe precanceroase, pot deveni alunițe canceroase sau melanom.
Scopul campaniei EMD este de a verifica cu ajutorul dermatoscopului alunițele (nevii displazici) şi de a îndemna pacienții să se adreseze medicului dermatolog la prima suspiciune.
„Tratamentul în melanomul cutanat s-a schimbat radical începând cu 2019 şi în țara noastră, intrând linii noi de tratament cum este cea imunologică şi cea targhetată după mutația genetică. De la tratamentul acordat inițial doar stadiilor de boală metastatică, în prezent tratamentele se fac şi în stadiul III de boală. Studiile în desfăşurare arată că în viitorul apropiat vom acorda tratament şi pacienților cu stadiul II de boală, adică melanom nemetastazat”, a declarat preşedintele SRD, prof. dr. Călin Giurcăneanu.
La rândul său, secretarul general al SRD, dr. Alin Nicolescu a precizat că „a fost dezvoltat Algoritmul pacientului cu melanom pe care vrem să îl propunem colegilor oncologi şi autorităților. Pentru a diagnostica tumorilor cutanate nu este suficient să evaluezi originea tumorilor prin biopsie ci trebuie să le diferențiezi de alte leziuni cutanate, să le cunoşti evoluția şi tratamentele unanim acceptate în funcție de stadiul de boală. De aceea, nu este niciun specialist mai îndreptățit să se ocupe de problemele pielii de la debut până la faza de tratament decât dermatologul”.
Campania evidențiază principalii factori considerați de risc înalt de către dermatologi în dezvoltarea cancerului cutanat:
- Utilizarea de solare
- Expunere frecventă intenționat la soare
- Expunere în timpul activităților profesionale la soare
- Expunere recreațională la soare (de exemplu sport sau grădinărit)
- Istoric familial de melanom
Potrivit SRD, campania din acest an, ce poartă sloganul „Riscul de cancer cutanat: nu este vorba de ani, ci de kilometrajul UV” stabileşte o legătură între expunerea cumulativă la radiațiile UV şi riscul de cancer cutanat şi încurajează publicul să efectueze autoexaminări lunare ale pielii.
În cadrul calendarului evenimentelor Euromelanoma prin SRD, în perioada 1-4 septembrie va fi organizat „Roşia Montană Marathon”.
Numărul total al consultațiilor medicale înregistrate în cadrul campaniei de prevenție „Asumă-ți să fii sănătos!” – Litoral 2021 – a fost 2.066 din care 913 sunt consultații de dermatologie pentru screening melanom; iar în specialitatea endocrinologie s-au realizat 709 consultații pentru screening sindrom metabolic şi 444 pentru screening osteoporoză.
Euromelanoma este o campanie pan-europeană dedicată sensibilizării publicului cu privire la cancerul cutanat prevenirea acestuia şi tratamentul precoce.
