Cele mai multe cazuri de cancer din România sunt descoperite în stadii tardive și de aceea e nevoie de soluții personalizate „pentru reducerea decalajelor”, a declarat, luni, consilierul prezidențial Diana Păun.
„Cele mai multe cazuri din România sunt descoperite în stadii tardive. De aceea, cred că ar trebui să stimulăm un efort concertat care să implice toate forțele interesate pentru a găsi soluții personalizate pentru reducerea decalajelor”, a spus Păun la dezbaterea „Construirea rezilienței în sistemul de sănătate”, organizată de Centrul pentru Inovare în Medicină, la Biblioteca Centrală Universitară.
Vorbind despre Programul Național de Redresare și Reziliență, Diana Păun a apreciat că acesta reprezintă „punctul maxim de oportunitate, pentru că ne oferă resursele financiare atât de necesare pentru a crește capacitatea de screening și diagnosticare precoce”.
În opinia consilierului prezidențial „eforturile de construcție a rezilienței ar trebui să navigheze în jurul a două principii: leadershipul și angajamentul comun pentru acțiune”.
„Ceea ce a evidențiat această pandemie este aceea că luarea unor măsuri ambițioase și mai ales pro-active și transpunerea lor în măsuri, respectiv în acțiuni, sunt deosebit de importante dacă vrem să asigurăm o reziliență sistemică și, implicit, un viitor sustenabil. Îmi exprim convingerea că acest angajament va continua în cea de-a doua etapă, de punere în practică”, a spus Păun.
Diana Păun a subliniat că Administrația Prezidențială, în limita mandatului său, va monitoriza îndeaproape progresul în implementarea Planului național pentru combatere a cancerului, aflat în Parlament, sub forma unei inițiative legislative.
Ea a pledat pentru susținerea cercetării și inovației medicale în domeniu prin investiții și politici adecvate.
Secretarul de stat în ministerul Sănătății Tiberius Brădățean a apreciat că Planul național pentru combaterea cancerului reprezintă un proiect ambițios, prezentat la începutul anului sub patronajul Președinției României, „preluat în totalitate” de întreaga clasă politică.
„La nivelul Ministerului Sănătății ne pregătim pentru a crea mecanismele, pentru a pune la punct normele de aplicare a planului, odată ce el va fi aprobat în Parlamentul României. De asemenea, țin să subliniez faptul că noi avem, în momentul de față, în stadii avansate de elaborare Strategia națională de sănătate 2022 – 2030, în cadrul căreia acest Plan de combatere a cancerului este un element focal”, a spus Brădățean.
El a arătat că programele de screenig pentru cancerele de col uterin, de sân și cel colo-rectal sunt „în parte în acțiune deja”, pledând pentru extinderea acestor programe la bărbați, la cancerul de prostată și testicular, cât și pentru cancerul pulmonar.
„Dacă avem niște programe solide de screening, în mod categoric vom putea depista un număr mult mai mare de cancere. Pentru că, aici este problema noastră cea mai mare, depistarea tardivă a cancerelor în stadiul în care deja tratamentul este mult mai dificil, calitatea vieții pacienților este mult afectată, iar costurile pentru sistemul de sănătate sunt mult mai mari”, a punctat Brădățean.
Tiberius Brădățean a pledat pentru implementarea terapiilor inovatoare în tratamentul cancerului, subliniind că terapiile personalizate sunt viitorul în tratamentul eficient al acestei maladii.
În opinia lui Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, amfitrionul întâlnirii, „Planul Național pentru Combaterea Cancerului prevede optimizarea traseului pacientului cu cancer pulmonar prin definirea unui timp optim obligatoriu pentru formularea diagnosticului complet și precis, înainte de inițierea tratamentului, precum și prin prevederile referitoare la implementarea medicinei personalizate în managementul cancerului pulmonar, în general”.
„Aceste prevederi sunt aliniate cu bunele practici care există deja de ani buni în sisteme de sănătate din Uniunea Europeană și, odată cu implementarea lor, pacienții români vor avea un acces îmbunătățit la inovația exponențială din cancerul pulmonar non-microcelular”, a arătat Geantă.
În cadrul evenimentului, au fost prezentate două studii, realizate de Health Impact Projection (HIP) și Institute for Health Economics (IHE din Suedia) cu sprijinul MSD România, care furnizează date utile pentru fundamentarea politicilor de control al cancerului în România, inclusiv privind accesul pacienților la imunoterapii.
