Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a susținut joi, într-o conferință de presă la Alba Iulia, că înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul Unesco nu înseamnă interzicerea exploatării.
„Situația actuală a sitului Unesco Roșia Montană este de așa natură încât nu aș prea vrea să vorbesc mult despre. Știți că este în procedură de arbitraj. Există pe partea de conservare mult rămasă în urmă zona, pentru că, deși a fost o condiție a înscrierii în Unesco, toate lucrurile care se vor întâmpla acolo sunt blocate, și la minister – și aici trebuie schimbat, prin avize și tot felul de acte birocratice care întârzie – dar, per total, situația dosarului aș vrea să o comentăm după ce se va termina procedura de arbitraj. Este o procedură foarte delicată”, a declarat ministrul Culturii, cu referire la cererea de arbitraj internațional depusă în 2015 de compania „Gabriel Resources”, care solicită României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.
Romașcanu a afirmat că orice ar putea spune „se poate interpreta de o parte sau de alta, cum s-a întâmplat cu ministrul trecut, care nu și-a cuplat creierul la gură și a vorbit ce i-a venit, lucru pe care, sigur, unii pot să-l speculeze”.
„Înscrierea în Unesco nu înseamnă interzicerea exploatării. Este o resursă care, când decide guvernul țării respective că trebuie exploatată, cu acordul Unesco și cu protejarea minimă a locurilor cu adevărat importante, se poate face. Noi suntem acum într-o situație în care ‘domne, Unesco nu ne dă’. Ba da, ne lasă, numai că s-a făcut o foarte multă tevatură cu această chestiune”, a declarat Romașcanu.
Acesta a criticat-o pe Corina Șuteu, care în ultima zi de mandat ca ministru al Culturii a trimis la Unesco dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”.
„S-a făcut un lucru și de nepermis. În ultima zi de mandat, Corina Șuteu, în 2017, a trimis dosarul la Unesco, fără niciun fel de aviz, deși nu era necesar legal, dar având în vedere implicațiile, trebuia să aibă avizul Ministerului Economiei, Ministerului Energiei, un aviz din partea premierului. Nimeni nu a vrut să semneze. Corina Șuteu l-a trimis că așa a considerat ea”, a susținut Romașcanu.
El a adăugat că, din punctul său de vedere, „lucrurile sunt clare”, dar că nu vrea să le comenteze. „Lăsăm judecătorii să se pronunțe”, a spus ministrul.
Romașcanu a menționat că, în mod normal, trebuie să se realizeze conservarea și dezvoltarea zonei. El a spus că a avut o întâlnire cu reprezentanții autorităților locale, care au arătat că se lovesc de neavizarea PUZ-urilor etc.
„E o chestie extrem de complicată, care întotdeauna se întâmplă când nu gândești lucrurile foarte bine de la început”, a opinat acesta.
Lucian Romașcanu crede că „România are motive să spere într-un verdict favorabil, pentru că lucrurile nu sunt în atât de mare parte în vina României, mai ales că în obligațiile, cei care intenționează, nu numai Roșia Montană (RMGC – nota red.), oricine care intenționează să facă o investiție au și obligativitatea obținerii tuturor avizelor și licențelor”.
Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în 27 iulie 2021 în Lista Patrimoniului Mondial Unesco. Decizia a fost luată, prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de a 44-a sa sesiune, extinsă, de la Fouzhou, China.
Întinse pe 7 kilometri, fostele mine romane de aur de la Roșia Montană reprezintă complexul minier roman „cel mai important, mai extins și mai variat din lume”, potrivit Unesco. Ele datează din secolele II și III.
În legătură cu PUG-ul, în noiembrie anul trecut, fostul director general al Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici, atrăgea atenția că realizarea Planului Urbanistic General (PUG) al comunei Roșia Montană, a unui plan de management al turismului în cadrul sitului, precum și asigurarea unui grad de conservare optim pentru monumentele din zonă sunt probleme ce trebuie rezolvate în urma înscrierii simultane a Peisajului Cultural minier „Roșia Montană” în Patrimoniul Mondial Unesco și în lista Patrimoniului Mondial aflat în pericol.
