O lopată din lemn și alte piese arheologice din Epoca Bronzului au fost descoperite pe traseul Autostrăzii Transilvania. Specialiștii sunt surprinși de condițiile bune în care aceasta s-a păstrat.
O lopată din lemn, veche de peste 4.000 de ani, a fost descoperită pe traseul din Sălaj al Autostrăzii Transilvania. Cele mai spectaculoase descoperiri au fost făcute între Nădășelu și Zimbor, potrivit specialiștilor.
Lopata, alături de alte piese arheologice, fac obiectul expoziției temporare „Prezent și trecut – Infrastructură și Arheologie”, găzduită în această perioadă de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.
„Expoziția și-a propus să prezinte o parte din descoperirile cele mai recente efectuate cu ocazia cercetărilor arheologice preventive de pe trei loturi ale autostrăzii Transilvania. Este vorba de două loturi cuprinse între Nădășelu și Poarta Sălajului, respectiv lotul de pe valea Bacăului, cuprins între Nușfalău și limita de județ cu Bihor. Atât prin intermediul unor artefacte descoperite pe autostradă, cât și prin intermediul informației transmisă pe calea posterelor și a fotografiilor, am încercat să prezentăm pentru publicul larg rezultatele acestei campanii care a durat câteva luni de zile, din primăvara până pe la începutul toamnei anului 2021, cu specificația că am avut parte de săpături și în anul 2022 într-o zonă unde există morminte tumulare de la începutul epocii bronzului”, a precizat vineri, pentru agerpres.ro, Ioan Bejinariu, arheolog în cadrul muzeului din Zalău.
Descoperirile de pe A3, analizate de specialiști
Potrivit acestuia, cele mai spectaculoase descoperiri au apărut într-unul dintre siturile localizate între Sâcraiu Almașului și Sutoru (între Nădășelu și Zimbor). Arheologii au găsit structuri de lemn de aproape 4.000 de ani, aparținând cel mai probabil unor gropi de provizii, fântâni sau chiar hambare.
Datarea a stabilit momentul în care lemnul folosit la amenajarea acestei structuri a fost tăiat. Este vorba despre un interval cuprins între 1918 î. Chr. – 1621 î. Chr., ceea ce corespunde perioadei epocii bronzului.
„S-a păstrat foarte bine lemnul cu care au fost amenajate aceste structuri. În cazul gropilor de provizii vorbim despre căptușeala pereților cu împletitură, realizate din nuiele de alun, într-o tehnică ce seamănă foarte bine cu cea din care sunt confecționate coșurile de nuiele din ziua de azi. Această împletitură avea și rolul de a consolida pereții gropii, pentru că erau săpate într-un sol destul de afânat, dar și de a proteja oarecum de asaltul rozătoarelor”, a relatat Ioan Bejinariu.
„Aici am găsit un obiect care înseamnă foarte bine cu o lopată de lemn cu care, în trecut, oamenii de la țară obișnuiau să vânture cerealele, pentru a le grăbi uscarea. Acesta ar fi un indiciu că avem de-a face cu niște structuri pentru păstrarea proviziilor. Am avut oportunitatea de a realiza analize de radiocarbon pentru a stabili vârsta aproximativă sau perioada aproximativă când aceste structuri cu lemn au fost realizate. Analizele au fost procesate la laboratorul din Debrețin și în cazul a două dintre complexe, au fost datate în plină epoca bronzului, undeva între 1918 și 1621 înainte de Hristos”, a explicat arheologul.
Bejinariu a mai spus că o altă groapă cu pereții amenajați cu lemn, are o datare care se plasează între secolele VII-VIII, după Hristos, deci în perioada migrațiilor. Arheologii vor să stabilească soiul de lemn care a fost folosit la construcția uneltei și să elucideze ce anume a permis păstrarea în condiții bune a lemnului, vreme de aproape 4.000 de ani.
