În weekend-ul 2-3 iunie 2023 va avea loc la Lupșa și Hădărău cea de-a doua ediție a Zilelor Academice „Petru Șpan”. Lucrările conferinței se vor desfășura la școala din Hădărău.
„Lupșa este poate cea mai frumoasă comună din Munții Apuseni, atât ca poziție geografică cât și ca trecut istoric. Poziția ei este cât se poate de romantică…”, spunea Petru Șpan în 1908.
Iar portretul făcut oamenilor din satul lui natal continua: „Este greu a străbate în sufletul lupșanului, căci el este poate unul din cei mai isteți moți … Între ai săi e iubitor de adevăr și stăruie pentru dreptate, până la punerea capului. De la fire, e darnic, milos. Nu-i agresiv, dar atacat în vrednicia sa de om și bărbat devine furibund. E foarte religios și mai ales bisericos. Ține cele sfinte și tot darul îl așteaptă de la Dumnezeu. Atât de tare se umilește în fața Dumnezeirii, încât adesea îl auzi zicând : «De nu ne-ar da Dumnezeu, nu am avea nimic, am putea noi să tot lucrăm». Lupșanul e și mare naționalist. În procesul Memorandumului au mers câteva sute. Citește gazete mai ales generația tânără iar cea bătrână ascultă…”
Pedagogul Petru Șpan s-a născut la 4 iunie 1860 în Lupșa. Şcoala primară a urmat-o în Trăscău, după care a trecut la gimnaziul din Blaj. Bacalaureatul îl va obţine la Gimanziul român din Brașov. A urmat și cursurile Secţiei Teologice a Seminarului Andreian din Sibiu între 1881-1883. În 1884 se înscrie la Universitatea din Viena unde urmează studii pedagogice, filosofice și istorice. După doi ani a trecut la Universitatea din Jena, unde, la 20 noiembrie 1887, obţine doctoratul cu teza: Die Fortbildung der Pedagogik Herbats durch Ziller, publicată la Sibiu, în 1889.
După terminarea studiilor a fost profesor la Şcoala Civilă de Fete a Asociaţiunii, iar de la 11 martie 1892 devine profesor la Seminarul Andreian. Este bibliotecar al „Astrei” în perioada 1888-1889.
A colaborat la Foaia Poporului, Gazeta Transilvaniei, Telegraful Român, Biserica și școala, Ţara noastră, Foaia scolastică. A condus, împreună cu D. P. Barcianu, revista Foaia pedagogică, iar cu I. Lupaș, V. Stan, T. Popovici și N. Vătășan – Vatra școlară.
A murit la Sibiu la 1 martie 1911, fiind înmormântat în Cimitirul Municipal din localitate.
