Eduard Hellvig a anunțat, luni, că renunță la funcția de director al Serviciului Român de Informații, susținând că a discutat „deschis” pe această temă cu președintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni.
„Finalizarea proceselor de actualizare operațională a SRI mă obligă, în egală măsură, și la analiză cu privire la viitor. Vorbesc despre viitor în raport cu valorile care mă definesc, cu lucrurile în care cred și sub auspiciile sistemului democratic pe care am ales să-l slujesc. Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viață pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu președintele României, căruia îi mulțumesc cu acest prilej pentru susținerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. L-am informat și pe președintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI. Este o decizie ale cărei rațiuni au fost înțelese pe deplin și pe care vi le împărtășesc și dumneavoastră”, a spus Eduard Hellvig într-o declarație de presă la sediul SRI.
În continuare, Hellvig a explicat motivele pentru care pleacă de la șefia SRI, subliniind că „este o cutumă greșită la noi ca cei care dețin funcții de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forțați”.
„Este o cutumă greșită”
„Este o cutumă greșită la noi ca cei care dețin funcții de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forțați. Majoritatea celor care dețin puterea nu renunță la ea când își îndeplinesc obiectivele, din diverse motive. Eu, personal, cred că este nevoie de un astfel de pas. Este în primul rând un gest de sănătate democratică, pe care l-am argumentat fără echivoc încă din primul an de mandat. Este sănătos pentru democrație, pentru echilibrul puterilor în stat ca un director de serviciu de informații să aibă un mandat limitat în timp. Pietrificarea în funcție nu este bună, ea poate conduce la setarea de obiective greșite pentru instituție, la pierderea contactului cu realitatea socială, la confundarea funcției cu persoana care o deține. Nu vreau acest lucru nici pentru mine, nici pentru o instituție care este mai valoroasă decât orice director pe care l-a avut”, a mai spus Hellvig.
De asemenea, el a afirmat că nu este bine pentru democrație ca o persoană să concentreze expunere la informație secretă pentru un timp îndelungat și nu există nicio rațiune ca el să rămână în fruntea SRI.
„Nu vreau să evit abordarea frontală a unui subiect care este legitim dezbătut în spațiul public: funcția de director al unui serviciu de informații oferă acces la un volum semnificativ de informații sensibile. Nu cred că este bine pentru democrație ca o persoană să concentreze expunere la informație secretă pentru un timp îndelungat. Pur și simplu, cred că cetățenii și statul sunt mai bine slujiți dacă la conducerea SRI se succed lideri la intervale de timp clar stabilite. Consider că, din moment ce mi-am atins obiectivele propuse, nu există nicio rațiune pentru a continua să exercit această funcție. După cum spuneam, închei această etapă de viață cu satisfacția că am făcut lucruri bune pentru cetățeni, pentru România și pentru SRI. Am reușit restructurarea instituției pentru a fi mai eficientă, am îndepărtat-o de politică și de moștenirea fostei Securități și am menținut și amplificat încrederea și respectul partenerilor noștri externi, alături de care SRI luptă zi de zi pentru protejarea României. Am promovat o nouă generație în funcțiile de conducere și am pus la dispoziția societății informațiile extrase din arhivele fostei Securități. Starea serviciului este, acum, semnificativ mai bună decât era în urmă cu 8-9 ani. Realizările publicabile, dar și provocările mandatului se regăsesc în volumul 2 al Monografiei SRI, care acoperă perioada 2015-2023”, a afirmat Hellvig.
