Ziua internațională a sărutului este celebrată, anual, la 6 iulie. A apărut în 2006, în Marea Britanie și, în decurs de câțiva ani, a devenit o sărbătoare internațională, potrivit daysoftheyear.com. Scopul acestei zile este de a oferi încă o bună oportunitate celor îndrăgostiți de a fi aproape unul de celălalt, dar și de a evidenția varietatea de sensuri pe care le poartă acest gest.
Expresie a afecțiunii umane, sărutul trimite o cascadă de impulsuri prin neuroni și eliberează un amestec de hormoni dintre care cei mai importanți sunt oxitocina, care mediază relațiile sociale, dopamina, cu rol în stimularea dorinței, și serotonina, ce contribuie la o stare de bine și fericire. De asemenea, sărutul reduce nivelul cortizolului (hormon al stresului). Sărutul reduce tensiunea arterială, îmbunătățește sistemul imunitar și reduce reacțiile alergice, conform www.healthline.com.
În luna mai 2023, într-un studiu anglo-danez publicat în jurnalul științific Science autorii argumentează că sărutul, în semn de atașament romantic sau cu conotație sexuală, este o practică prezentă în rândul oamenilor cu o vechime de cel puțin 4.500 de ani, cu un mileniu mai devreme decât se credea anterior.
Deși interpretăm, de obicei, sărutul ca pe o formă de afecțiune și, de cele mai multe ori, ni-l imaginăm în context romantic și senzual, el poate fi și un semn de respect, prietenie, salut, admirație, reconciliere, de intenții pacifiste sau chiar un mod de a transmite norocul. În context religios, față de diferite obiecte de cult, sărutul exprimă devotament și evlavie.
Ca manifestare culturală, sărutul este prezent în foarte multe opere de artă. Constantin Brâncuși a exprimat această formă a afecțiunii umane în seria de sculpturi „Sărutul”, precum și în lucrarea monumentală „Poarta sărutului”.
Alte sculpturi faimoase care înfățișează săruturi sunt „Psyche înviată de sărutul lui Amor” (1793) de Antonio Canova și „Sărutul” (1882) de Auguste Rodin.
În pictură, sărutul a fost imortalizat în lucrări precum: „Romeo și Julieta” (1884) de Sir Frank Dicksee, „Sărutul furat” (1786) de Jean-Honore Fragonard, „Sărutul” (1859) de Francesco Hayez, „Sărutul” (1969) de Pablo Picasso etc.
Un comportament asemănător sărutului se întâlnește la anumite specii de mamifere, în special primate. Este greu de spus, însă, dacă la oameni sărutul este un gest instinctiv sau unul învățat. Este util de reținut că, în anumite țări, sărutul în locuri publice constituie contravenție sau chiar infracțiune.
