Mii de oameni s-au închinat miercuri seara la moaștele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului, așteptând la rând câteva ore, în cea mai impresionantă procesiune de acest gen din ultimii ani de la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia.
Aduse de la Bologna, loc pe care l-au părăsit pentru prima dată din a doua jumătate a secolului al XV-lea, moaștele Sfintei Ana reprezintă un fragment din craniu în care se poate recunoaște arcada sprâncenei drepte.
În România, mai întâi, acestea au fost depuse spre închinare luni seara la Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj, unde mulţi credincioși greco-catolici au venit inclusiv din judeţele învecinate cu Alba. De aici, moaștele Sfintei Ana au fost duse la Schitul de la Găbud, iar miercuri după-amiaza au ajuns la Alba Iulia.
Credincioșii au stat la rând, în liniște și cu smerenie, în jur de 3-4 ore, pentru a se putea închina la racla cu moaștele Sfintei Ana depuse în incinta Catedralei Reîntregirii. Potrivit imaginilor filmate inclusiv cu drona, postate pe pagina de Facebook a Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia, numărul celor care au venit să se roage și să închine a fost foarte mare.
„Mii de preoți și credincioși s-au închinat cinstitelor moaște ale Sfintei și Dreptei Ana, la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia”, se arată într-o postare pe pagina respectivă.
În cursul serii, racla a fost dusă spre destinaţia finală din România, la Mănăstirea Oașa, unde rămân până joi, unde sute de credincioși s-au rugat, în pofida ploii și a temperaturii scăzute.
Sfintele Moaște sunt însoţite în România de o delegaţie a Arhiepiscopiei Catolice de Bologna, cu binecuvântarea cardinalului Matteo Maria Zuppi.
Această relicvă a Sfintei Ana a fost donată în 1435 de regele Angliei, Henric al VI-lea Plantagenet, episcopului de Bologna, Fericitul Nicola Albergati, care fusese trimis de Papa Martin al V-lea să îndeplinească o misiune diplomatică și să obţină pacea între Coroana franceză și cea engleză, după așa-numitul „Război de o sută de ani”. Moaștele aparţinuseră familiei Plantagenet, ai cărei membri, cu două secole mai devreme, participaseră la a Patra Cruciadă.
Întors la Bologna, Nicola Albergati a încredinţat Sfintele Moaște mănăstirii Certosa, unde el însuși începuse viaţa monahală și unde existau reguli stricte, cu privegheri și posturi aspre.
Întrucât femeile nu puteau intra în mănăstire, călugării au mutat Sfintele Moaște într-o biserică pe care o deţineau în interiorul orașului. În urma desfiinţării mănăstirilor din nordul Italiei de către Napoleon, ele au fost transferate în Catedrala Mitropolitană din Bologna.
Până luni, capul Sfintei Ana nu a părăsit niciodată Bologna.
