O descoperire spectaculoasă care dovedește practicarea unor ritualuri funerare deosebite, care presupuneau și excarnația parțială sau totală după decesul individului, împreună cu legarea membrelor la depunerea în mormânt, a fost făcută în cadrul campaniei din acest an derulată în necropola tumulară din perioada timpurie a Epocii Bronzului de la Râmeț, în Munții Apuseni, de arheologi români, americani și irlandezi.
Rezultatele preliminare ale campaniei de cercetări arheologice din acest an, precum și rezultatele analizelor de laborator efectuate pe mostrele descoperirilor din anul precedent au fost prezentate vineri, într-o conferință de presă, de către colectivul de specialiști români și americani, la Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia.
Arheologul Horia Ciugudean a explicat că într-un mormânt de înhumație a fost găsit un schelet dezmembrat, cu oasele mâinilor și picioarelor legate strâns, într-o poziție nefirească din punct de vedere anatomic.
„De asemenea, maxilarul inferior este deplasat și acest lucru nu se datorează îngropării, ci a fost intenționat schimbată poziția sa în raport cu craniul. Şi o parte din oasele scheletului lipsesc. Deci nu este un schelet complet. Acest fapt se poate datora practicării excarnației, o practică care este cunoscută la nivelul anumitor populații primitive și a unor triburi din zonele Africii sau Americii, care expuneau corpurile defuncților în spațiul liber, pe anumite platforme, și păsările curățau scheletul până la os. După care, se făcea îngroparea, una selectivă, a oaselor”, a explicat arheologul.
În același timp, a spus Horia Ciugudean, faptul că oasele lungi de la mâini și de la picioare sunt strânse, dar articulate, indică că acestea au fost legate în mod intenționat, pentru a aminti de poziția chircită în care, de obicei, erau înmormântați indivizii acestor comunități în mileniul al III-lea î.Hr.
Mormântul aparține comunității care a ridicat tumulul la începutul Epocii Bronzului.
„Ceea ce putem spune despre acest mormânt ca datare, se referă la niște date pe radio-carbon pe care le-am obținut prin analizarea lor în laboratoarele din SUA – este vorba de date cuprinse între 2800 și 2500 î.Hr., deci în prima jumătate a mileniului al III-lea. Prin poziția pe care o ocupă acest mormânt însă în cadrul movilei, pentru că nu este un mormânt central, este un mormânt înspre periferia movilei, s-ar putea ca datarea sa prin radio-carbon să ne ofere surprize, în sensul că există o perioadă mai târzie de înmormântări în această movilă, mai târzie decât momentul în care s-a ridicat movila și au fost așezați primii morți, o perioadă în care și alte comunități au folosit movila ca loc de înmormântare. Că ar putea fi așa, o dovedește cel de-al doilea orizont de morminte care au fost găsite în movilă, este vorba de morminte care aparțin de data asta mileniului II î.Hr.”, a declarat Ciugudean.
O altă descoperire din acest an este o depunere a unor vase ceramice de dimensiuni variabile în diverse zone ale movilei funerare, vase care nu aparțin direct unor morminte, dar care reprezintă probabil ofrande conținând posibil anumite produse alimentare, destinate călătoriei într-o lume de apoi. Printre vase se remarcă o amforă cu două toarte și un decor cu brâuri aplicate.
Au mai fost descoperite morminte de incinerație, care pot fi atribuite comunităților culturii Wietenberg, adică perioada cuprinsă între circa 1.900 și 1.500 î.Hr.
Potrivit cercetătorilor, tumulul de la Râmeț prezintă două perioade principale de utilizare.
Prima este legată direct de o comunitate pastorală, care trăia și își înmormânta defuncții în această zonă spre mijlocul mileniului al III-lea î.Hr. Cea de-a doua etapă este reprezentată de refolosirea movilei în prima jumătate a mileniului al II-lea în.Hr. de către comunități aparținând culturii Wietenberg, care ar fi recunoscut un monument funerar mai vechi, respectiv cu aproape un mileniu, și l-au resacralizat prin mormintele de incinerație și gropi cu ofrande.
Cercetările arheologice de la Râmeț au debutat în 2019, în cadrul unui parteneriat între MNU Alba Iulia și Colegiul Hamilton din SUA, căruia i s-a alăturat mai apoi și Colegiul Universitar din Dublin, Irlanda.
Necropola tumulară este situată în zona denumită de localnici „Gugu”. În anii precedenți, campaniile au vizat zona vestică și cea sudică a tumului 1, iar în acest an partea estică.
Horia Ciugudean a afirmat anul trecut că pe raza comunei Râmeț ar exista sute de astfel de movile funerare, iar în Apuseni, mii sau chiar zeci de mii.
