O revistă franceză în care apar singurele fotografii care s-au păstrat de la sfințirea, în 8 octombrie 1922, a catedralei din Alba Iulia în care, câteva zile mai târziu, în 22 octombrie, au fost încoronați Regii Ferdinand și Maria, a fost expusă marți la Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia.
„Exponatul lunii octombrie este prilejuit de împlinirea a 101 ani de la sfințirea ‘Bisericii de Încoronare’. Este vorba despre un număr din hebdomadarul ‘Le Monde Illustre’, în care apar singurele fotografii păstrate de la acest eveniment”, au precizat reprezentanții MNU Alba Iulia.
Cunoscuta revistă franceză a dedicat spațiu, în numărul din 21 octombrie 1922, evenimentului sfințirii Catedralei de la Alba Iulia, sub titlul „La benediction solennelle de la Cathedrale d’Alba-Julia”.
Slujba de sfințire a început la ora 9.15. După ce a miruit zidurile lăcașului, mitropolitul Nicolae Bălan a ținut o predică în care a arătat importanța orașului Alba Iulia. Au fost prezenți peste 100 de preoți din împrejurimi, mitropolitul Pimen al Moldovei, episcopul Gurie al Basarabiei, episcopul Bartolomeu al Argeșului, episcopul Nicolae Ivan al Clujului, mai mulți miniștri, dar și senatori, deputați, prefecți de poliție, oficialități locale.
Un simbol al municipiului Alba Iulia, catedrala a fost ridicată, printr-un uriaș volum de muncă, în circa un an și jumătate, cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării Regelui Ferdinand și Reginei Maria, ale căror portrete pot fi admirate la intrarea în lăcașul de cult.
Piatra de temelie a fost pusă în 28 martie 1921, a doua zi de Paște, șantierul fiind vizitat o lună mai târziu, în 27 aprilie, de Ferdinand și Maria, cu scopul de a constata stadiul lucrărilor executate.
„Inițial s-a făcut o breșă în zidurile de vest ale fortificației (construite în secolul al XVIII-lea – nota red.) și au fost demolate sediul comandantului cetății și clădirile anexe, grajduri, magazii”, aflăm dintr-un volum semnat de Ionela Simona Mircea despre locul unde a fost edificat lăcașul de cult.
Catedrala, care a fost construită după modelul Bisericii Mari a Curții Domnești din Târgoviște, cu planul în cruce greacă înscrisă, la care s-au adăugat detalii bizantine și neoromânești, trebuia să amintească și de fosta ctitorie a lui Mihai Viteazul, de la 1597.
Planurile de construcție ale ansamblului Catedralei de la Alba Iulia au fost concepute de arhitectul Victor Ghe. Ştefănescu și au fost executate sub supravegherea inginerului Tiberiu Eremia.
Catedrala nu reprezintă un stil specific al unei epoci istorici anume, ci sinteza mai multor elemente arhitectonice și decorative tradiționale românești. Este inspirată din vechea arhitectură medievală românească și în special de cea brâncovenească, potrivit reprezentanților Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia.
Decorația interioară cuprinde lucrări de artă plastică deosebit de artistic lucrate, mai ales în partea superioară. Pictura murală în frescă, în stil neobizantin, este opera lui Costin Petrescu, autorul picturii de la Ateneul Român, și a ucenicilor săi.
În cupola centrală este pictat Iisus Pantocrator și pe bolta absidei altarului chipul Maicii Domnului și alte scene biblice. De o parte și de alta a iconostasului, sunt așezate icoanele sfinților ierarhi mitropoliții Sava Brancovici și Ilie Iorest, cuvioșilor Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara și a Mucenicului Oprea Nicolae. Deasupra ușii veșmântăriei este zugrăvit autoportretul maestrului Costin Petrescu.
În pronaos sunt zugrăvite portretele lui Mihai Viteazul și al doamnei Stanca.
Iconostasul, sculptat în lemn de stejar, este împodobit cu motive florale, având registrele tradiționale cu scene biblice și icoane realizate de către pictorul Ion Norocea.
Catedrala este înconjurată de o incintă dreptunghiulară, cu două pavilioane mari în partea de est și două pavilioane în partea de vest, legate între ele prin galerii de acces sprijinite pe coloane și arcade duble, decorate cu frize și ancadramente florale și geometrice. Decorația exterioară a Catedralei prezintă un brâu în torsadă și un registru de ocnițe. Sub streașină se remarcă un brâu cu motive florale. Aceleași motive încadrează și ferestrele.
Edificiul monumental al Catedralei, simbol al unității neamului, care domină orașul prin înălțimea turlelor sale, de aproape 60 de metri, este amplasat pe latura de apus a Cetății, având o amplă perspectivă spre Platoul Romanilor, locul în care, în 1918, 100.000 de români au aprobat cu entuziasm Unirea cu Ţara-Mamă.
Catedrala este cunoscută sub denumirile de Catedrala Reîntregirii, Catedrala Încoronării și Catedrala Arhiepiscopală.
