Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani a omologat anul acesta Crâmpoșia aromată, un nou soi de struguri pentru vin ce a fost creat în urmă cu aproximativ două decenii în cea mai veche podgorie din Oltenia și despre care oenologii vâlceni spun că o să fie unul dintre cele mai căutate și apreciate de la noi din țară.
„Crâmpoșia aromată este un soi care a fost luat în studiu undeva la începutul anilor 2000. A fost continuat de echipa de cercetători de la stațiunea Drăgășani. Soiul a fost creat de domnul inginer Mărculescu Mircea. Anul acesta l-am omologat și este în curs de brevetare. Este o hibridare sexuată între Crâmpoșie selecționată ce a fost creată tot la noi, la stațiunea de la Drăgășani, și Muscat de Hamburg. Își ia aroma de la creația aceasta de hibridare, de la soiul de Muscat de Hamburg. Este un soi foarte valoros și sper că – și se va și întâmpla – o să fie unul dintre cel mai bune soiuri aromate din țară și chiar din lume, pot să spun. O să fie la mare căutare. Este un soi pentru obținerea vinurilor albe aromate de tip muscat de înaltă calitate”, a declarat secretarul științific al stațiunii vâlcene, Sergiu Gorjan.
El a precizat că stațiunea vâlceană are în prezent la testare, la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, încă trei soiuri și o clonă, pe care speră să le omologheze anul viitor. Tot la Vâlcea, a fost dezvoltată și o aplicație prin care au fost identificate soiurile românești vechi din zona Podgorie Drăgășani pe care acum cercetătorii vâlceni intenționează să le înmulțească și să le promoveze.
„Le-am identificat la fața locului și cu o aplicație știu exact unde sunt aceste soiuri de mare valoare și aici aș numi soiuri prefiloxerice cum ar fi slăvița, teișorul – soiul României foarte valoros, cârloganca, gordanul, braghina – soiurile noastre autohtone, românești. Din păcate, ele nu se mai găsesc pe o suprafață mare. Le avem aici, într-o colecție amplelografică pe un hectar jumătate de plantație viticolă. Sunt bine conservate și cu timpul o să le înmulțim ca să putem să le promovăm. Aș vrea ca soiul României să-l promovăm în prima fază, pentru că este un soi foarte valoros, foarte bun în obținerea vinurilor albe și roze. Este un soi descoperit în 1943, după întoarcerea generalului Aldea de pe frontul sovietic. Deci, un soi cu foarte bune calități”, a mai spus secretarul științific al stațiunii viti-vinicole din Drăgășani.
Cât despre recolta de struguri de anul acesta din cea mai veche podgorie din Oltenia, oenologul vâlcean a ținut să precizeze că a fost una bună, astfel că prețurile la vinul de Drăgășani vor rămâne neschimbate.
„Anul acesta a fost un an bun. Producția de struguri a fost bună atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Am înregistrat undeva la 9 -10 tone de struguri la hectar. Deci e o producție foarte bună chiar și pe strugurii de masă, pe strugurii de vin și pe cei roșii. Prețurile sunt foarte bune. Sunt cele de anii trecuți. Vinul este la mare căutare, iar producția a fost, așa cum vă spuneam, bună atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Deci, o normalitate a viticulturii în prezent”, a mai adăugat Sorgiu Gorjan.
Cu o istorie ce datează încă de pe vremea geto-dacilor, Podgoria Drăgășani este renumită acum în special pentru soiurile Negru de Drăgășani, Crâmpoșie selecționată, Novac, Sauvignon și Cabernet Sauvignon, dar și pentru soiurile de masă, în special strugurii Victoria, o creație tot a stațiunii drăgășenene, din anul 1972, care acum se cultivă în toate colțurile globului, fiind totodată și cei mai consumați struguri de masă din lume.
