Polițiștii din Alba au întocmit un dosar penal pentru distrugere, după ce persoane necunoscute au aruncat cu vopsea pe un semn de orientare turistică și o bancă din lemn aflate în proximitatea cetății dacice Căpâlna, sit UNESCO, montând, de asemenea, pe panou mai multe obiecte metalice.
Demersul a venit în urma apariției în spațiul public a unor informații cu privire la vandalizarea Cetății UNESCO de la Căpâlna.
„La data de 27 octombrie 2023, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Alba s-au sesizat, din oficiu, în legătură cu faptul că persoane necunoscute ar fi distrus, prin vopsire, un semn de orientare turistică și o bancă din lemn aflate în proximitatea Cetății Căpâlna și ar fi montat pe panou mai multe obiecte metalice. În cauză a fost întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, iar obiectele au fost ridicate, urmând să fie expertizate”, se menționează într-un comunicat transmis, duminică, Agerpres de Compartimentul Informare și Relații Publice al IPJ Alba.
Potrivit sursei citate, în funcție de rezultatul expertizei, respectiv al analizei obiectelor metalice, cercetările vor fi extinse cu privire la posibile fapte de furt și braconaj arheologic.
Aflată pe Lista UNESCO, cetatea dacică de la Căpâlna a fost ridicată cel mai probabil la mijlocul secolului I î.Hr. de regele Burebista.
Conform legislației în vigoare privind protejarea monumentelor istorice, județul Alba, prin Consiliul Județean Alba, are obligația să asigure paza sitului Căpâlna, să protejeze, să conserve și să pună în valoare cetatea.
În 2012, CJ Alba a alocat 40.000 de lei pentru efectuarea unor studii necesare în vederea restaurării cetății dacice, susținându-se la vremea respectivă că sunt deținute toate aprobările necesare pentru începerea lucrărilor.
În 2014, era finalizată o documentație tehnico-economică privind restaurarea și punerea în valoare a monumentului, iar CJ Alba a transmis Ministerului Culturii o solicitare de finanțare a lucrărilor, suma necesară fiind estimată atunci la peste 24,5 milioane de lei. Pe lângă restaurarea cetății, se avea în vedere și amenajarea unui centru de informare și reabilitarea căii de acces spre situl UNESCO, care parcurge un traseu lung de aproape doi kilometri de la șoseaua națională, de pe DN 67C, prin pădure.
Din fortificația care a fost unul dintre punctele esențiale în lanțul de apărare a principalelor treceri peste munți spre Sarmizegetusa se mai pot vedea în prezent doar o parte din zidurile de piatră și trei șanțuri de apărare. Perimetrul cetății avea aproape 300 de metri, cu un zid exterior, dar și cu unul interior în care se afla turnul-locuință.
Cetatea a fost ocupată de romani în timpul primului război daco-roman (101-102 d.Hr.). În timpul celui de-al doilea război cu romanii, în anul 106, fortificația a fost incendiată.
