La 20 ianuarie 2014, un tragic accident aviatic s-a produs în Munții Apuseni. Un avion ușor, de mici dimensiuni, care transporta o echipă medicală, s-a prăbușit în zona vârfului Petreasa, la limita dintre județele Cluj și Alba. Aeronava aparținea Agenției Naționale de Transplant și se îndrepta către Oradea pentru o prelevare de organe.
Aparatul de zbor de tip Britten – Norman Islander (BN-2), care executa o cursă umanitară, a aterizat forțat într-o zonă împădurită la o altitudine de circa 1.600 metri. Avionul, pilotat de Adrian Iovan în calitate de comandant și Răzvan Petrescu în calitate de copilot, transporta de la București cinci cadre medicale. În accident au murit comandantul Adrian Iovan și studenta la medicină Aurelia Ion, iar copilotul și cei patru medici au fost răniți.
Potrivit primelor informații, principala cauză a producerii accidentului ar fi fost ceața. Dosarul accidentului a fost înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, deoarece primele informații arătau că acesta ar fi avut loc pe raza județului Alba.
Raportul final elaborat de către Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS), făcut public la 19 octombrie 2015, a arătat că determinantă în producerea accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor. Cauzele favorizante au fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfășurării acestui zbor, precum și mai multe decizii eronate ale comandantului aeronavei.
Analiza activității de căutare și salvare a victimelor accidentului, desfășurată cu întârziere, a relevat o serie de deficiențe ale sistemului național responsabil de gestiunea unor situații de urgență, printre care reglementări specifice sau proceduri, precum și comunicarea defectuoasă între instituțiile responsabile. Drept urmare, câteva dintre persoanele cu funcții de conducere în structurile responsabile pentru căutarea și salvarea victimelor și-au dat demisia sau au fost eliberate din funcție.
În ziua producerii accidentului, avionul a decolat la ora 13.38 de pe Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu din București, cu destinația Aeroportul Internațional Oradea, unde ar fi trebuit să aterizeze la ora 16.35. Echipa medicală care urma să preleveze ficatul, rinichii și corneele de la o donatoare de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral, în vederea unor transplanturi, era alcătuită din dr. Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, dr. Valentin Calu de la Spitalul Elias, dr. Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria”, dr. Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuș și Aurelia Ion, voluntar, studentă în anul V la Institutul de Medicină Militară din București.
Avionul condus de Adrian Iovan s-a prăbușit, după mai bine de o oră de zbor, în urma unor probleme tehnice apărute la bord și a condițiilor de lipsă de vizibilitate din cauza ceții. Anunțarea accidentului a fost făcută prin 112 de dr. Zamfir la ora 16.16. Pentru salvarea răniților a fost mobilizată mai întâi echipa Salvamont Cluj. La căutarea extinsă au participat apoi peste 70 de pompieri salvatori, jandarmi montani, polițiști și salvamontiști, din județele Cluj, Bihor, Mureș și Alba, precum și circa 200 de localnici. Salvatorii au ajuns la locul accidentului după mai multe ore, locul fiind greu accesibil, cu zăpadă înaltă și ceață densă. Tot din cauza ceții, elicopterul SMURD Mureș n-a putut interveni.
Raportul final elaborat de către Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS), făcut public la 19 octombrie 2015, a arătat că determinantă în producerea accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor. Cauzele favorizante au fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfășurării acestui zbor, precum și mai multe decizii eronate ale comandantului aeronavei.
Analiza activității de căutare și salvare a victimelor accidentului, desfășurată cu întârziere, a relevat o serie de deficiențe ale sistemului național responsabil de gestiunea unor situații de urgență, printre care reglementări specifice sau proceduri, precum și comunicarea defectuoasă între instituțiile responsabile. Drept urmare, câteva dintre persoanele cu funcții de conducere în structurile responsabile pentru căutarea și salvarea victimelor și-au dat demisia sau au fost eliberate din funcție.
La 22 ianuarie 2014, Guvernul a prezentat un raport privind firul evenimentelor în cazul accidentului aviatic din Munții Apuseni, cumulând note informative din partea mai multor ministere (Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Sănătății, Serviciul de Telecomunicații Speciale). S-a constatat că aeronava a avut documentele de navigabilitate valabile. Responsabilitatea acceptării zborului în condițiile meteo a revenit pilotului. Alarmarea a revenit ROMATSA și STS. Ulterior, au fost alarmate oficialitățile din județele Alba, Bihor și Cluj (ISU, IJJ, IPJ și SJA), COAP/MApN, Elicopter Arad, Elicopter Târgu Mureș și Salvamont Brașov. Căutarea a început la ora 16.50. Deși normele prevedeau că dacă există coordonate se va merge direct în zona indicată, în intervalul orar 16.50-21.13 s-a organizat o căutare în teren, după procedura aplicată în lipsa informațiilor. La ora 21.13, de la locul accidentului au fost comunicate STS coordonatele exacte. Abia în acest moment au putut fi dirijate echipele de căutare, care au început evacuarea răniților la ora 22.05.
Concluzia raportului a fost că ROMATSA nu a luat măsurile necesare pentru stabilirea zonei de căutare a aeronavei, nu a declanșat operațiuni de căutare și nu a cerut sprijinul Centrului de Operații Aeriene din MApN.
În urma accidentului aviatic din Munții Apuseni, au demisionat directorul general al ROMATSA, Aleodor Frâncu, directorul de operațiuni al ROMATSA, Bogdan Donciu, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Ion Burlui. Totodată, premierul Victor Ponta l-a demis pe secretarul de stat din Ministerul de Interne, Cătălin Chiper. La 23 ianuarie 2014, Radu Stroe a demisionat din postul de ministru al Internelor.
La 30 ianuarie 2014, cei trei săteni din comuna Horea (jud. Alba) care au ajuns primii la locul accidentului aviatic, Gheorghe Giurgiu, Argentin Todea și Gheorghe Trif, au primit titlul de cetățeni de onoare ai județului Cluj.
În data de 21 februarie 2014, Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile a dat publicității un raport preliminar cu privire la accident. „Se conturează faptul că un factor important care a dus la producerea accidentului au fost condițiile meteorologice nefavorabile din timpul zborului. Din analiza primară a datelor, a reieșit că aeronava deținea certificatul de navigabilitate în termen de valabilitate”, se arată într-un comunicat al Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile.
S-a precizat, totodată, că nu au fost încheiate discuțiile cu martorii: „În cele 30 de zile care s-au scurs de la data producerii acestui accident aviatic s-au cules date și informații, s-au efectuat teste și discuții cu martorii. În momentul de față, etapa de discuții cu martorii nu este finalizată”. Până la acel moment comisia de investigație nu a identificat necesitatea niciunei recomandări imediate privind siguranța aviației civile.
În data de 16 ianuarie 2015, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) informa că 209 persoane din care trei părți civile și 206 martori au fost audiate pe parcursul a 2.354 ore de anchetă și s-au solicitat relații de la peste 40 de instituții ale statului, în cazul accidentului aviatic din munții Apuseni.
La 19 octombrie 2015, Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS), în calitate de autoritate de investigare a evenimentelor produse în aviația civilă, a prezentat raportul final privind accidentul din Munții Apuseni. Conform raportului, cauza determinantă a producerii accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor. Cauzele favorizante au fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfășurării acestui zbor – datorată întreruperii mari de la zbor și lipsei de experiență a echipajului pe aeronava BN-2A-27, inclusă în clasa MEP (engleză Multi-engine piston – avioane cu mai multe motoare cu piston), precum și mai multe decizii eronate ale comandantului aeronavei: de a continua misiunea de zbor în condiții meteorologice care au favorizat givrajul sever al carburatoarelor, de a zbura o lungă perioadă de timp în condiții de givraj, de a continua misiunea sub AMA, în condiții de zbor IMC după reguli de zbor la vedere (VFR) și de a decola cu masa peste limita maximă admisă și cu poziția centrului de greutate în afara limitelor calculate și impuse de producător.
Raportul final cuprinde 128 de pagini, la care se adaugă patru anexe. Centrul de Investigații pentru Siguranța Aviației Civile a emis cu această ocazie zece recomandări de siguranță.
În 6 august 2018, procurorii militari au dispus clasarea dosarului accidentului aviatic din Apuseni sub aspectul infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă referitor la activitatea militarilor din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și inspectoratelor pentru situații de urgență ale județelor Cluj, Alba, Mureș și Bihor, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și inspectoratelor de jandarmi ale județelor Cluj și Alba, Ministerului Apărării Naționale, inclusiv a ministrului de resort, a lucrătorilor din inspectoratele de poliție ale județelor Cluj și Alba, respectiv a lucrătorilor din structura de conducere a Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv a ministrului de resort, precum și a prefecților județelor Cluj și Alba, respectiv a primarilor, viceprimarilor, consilierilor etc. din comunele județelor Cluj și Alba, corespunzătoare zonei în care se presupunea că s-a produs accidentul aviatic. Potrivit procurorilor, acțiunile sau inacțiunile acestora nu au reprezentat o cauză care să ducă la accidentul aviatic, respectiv la moartea pilotului Adrian Iovan și a studentei Aura Ion.
Pe de altă parte, procurorii au declinat către Parchetul General o altă parte a dosarului, în legătură cu acțiunile sau inacțiunile desfășurate de cei doi piloți ai avionului, medici, dar și controlori și lucrători de la ROMATSA.
La 15 mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus ca ancheta în dosarul accidentului aviatic din Apuseni să nu fie redeschisă, fiind respinsă o plângere depusă de familia Aurei Ion, studenta care și-a pierdut viața în urma accidentului.
Doctorul Radu Zamfir, care a făcut parte din echipa medicală implicată în urmă accidentul aviatic din Apuseni, a fost numit director executiv al Agenției Naționale de Transplant în 2019, printr-un ordin al ministrului Sănătății de la acea vreme, Sorina Pintea.
