Obiecte cu specific feminin, vechi de peste un mileniu, cum ar fi o pensetă, un șirag de mărgele din sticlă colorată sau cercei, descoperite în urma cercetărilor efectuate într-o necropolă din perioada Kaganatului avar, pot fi admirate într-o miniexpoziție la Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia, vernisată marți și care poate fi văzută pe durata lunii martie.
„Exponatul lunii Martie este un ansamblu de obiecte datate în perioada secolelor VII-IX d.Chr. și care pot fi atribuite femeilor. Acest grup este compus dintr-un vas ceramic de tip oală, un șirag de mărgele din sticlă colorată, un cercel cu pandantiv lunular și un cercel de forma unei semiluni, stelat, două catarame de formă patrulateră, un amnar, o fusaiolă și o pensetă. (…) Având în vedere specificul artefactelor, putem presupune, cu o oarecare certitudine, că provin din complexe funerare care au aparținut femeilor”, a declarat, marți, la vernisajul expoziției, arheologul Anca Matiș.
Ea a menționat că artefactele au intrat în colecțiile MNU Alba Iulia în urma unor cercetări arheologice efectuate de către arheologul Mihai Blăjan, în ultimul sfert al secolului al XX-lea, în necropola de rit biritual (incinerație și înhumație) din comuna Berghin.
Anca Matiș a precizat că necropola a fost identificată în vara anului 1971, când a fost amenajat un bazin de apă destinat alimentării grajdurilor CAP-ului, fiind distruse atunci mai multe complexe arheologice de tip funerar. În 1977 au început cercetări sistematice de amploare, care s-au desfășurat pe parcursul mai multor campanii, fiind identificate 610 complexe arheologice funerare, atât de înhumație, cât și de incinerație.
În ceea ce privește obiectele expuse, ele pot fi încadrate în evul mediu timpuriu, mai precis secolele VII-IX d.Chr., perioadă specifică existenței Kaganatului avar.
Sunt expuse obiecte de uz caznic – vasul ceramic, fusaiola și amnarul, de podoabă – cerceii, șiragul de mărgele, de toaletă – penseta și accesorii vestimentare – cataramele.
De exemplu, șiragul de mărgele este compus din 32 de elemente, majoritatea din sticlă de formă sferiodală, la mijloc având un ornament din sticlă albastru-deschis, de formă patrulateră de tip binoclu, cu o canelură adâncă pe mijloc. „Mărgelele, dispuse într-un aranjament estetic, reflectă gustul și preferințele estetice ale femeilor din acea perioadă”, a arătat Anca Matiș.
Cerceii sunt prezentați printr-un cercel de cu pandantiv lunular (în formă de semilună) și un cercel cu pandantiv lunular și stelat, bijuterii reprezentative pentru moda și stilul vestimentar din acea epocă.
Realizat din bronz, prin turnare, cercelul lunular cu pandantiv stelat are în partea inferioară a verigii de agățare atașat un ornament în forma unei semilune, de care este atașat un pandantiv în formă de stea cu cinci colțuri. La extremele superioare se observă câte un detaliu în formă de „bulb”, în care se îmbină agățătoarea pentru ureche. Prin aceeași tehnică a „bobițelor”, de o parte și de alta se observă elemente florale stilizate.
Şi cercelul lunular este tot din bronz. El are în partea inferioară a verigii de agățare atașat un ornament în forma unei semilune, iar în partea superioară, la colțuri se observă protuberanțe de forma unui bulb. Pe suprafața semilunei se observă un decor în relief de tip vegetal stilizat.
„Obiect de uz comun, folosit în activități casnice, în procesul de tors pentru obținerea textilelor, fusaiola din lut este un obiect care se atașează la partea inferioară a fusului, cu scopul de a-i asigura greutate pentru o rotație regulată. Este de formă bitronconică”, a explicat arheologul.
Două catarame de formă patrulateră, din fier, completează acest ansamblu de obiecte, sugerând atât necesitatea practică, cât și preocupările estetice ale femeilor. Acestea ar putea să fi fost folosite ca elemente de prindere și reglare pentru îmbrăcăminte sau alte accesorii.
Un alt artefact expus este un amnar, folosit pentru aprinderea focului, confecționat din fier.
Penseta care completează acest ansamblu, o unealtă mică, dar indispensabilă, arată preocuparea pentru aspectul personal și igienă în lumea medievală timpurie.
„Aceste artefacte nu numai că oferă informații prețioase despre viața și practicile comunităților din acele timpuri, dar și ilustrează nivelul de tehnologie și meșteșugărit pe care aceste civilizații le-au atins. Aceste descoperiri arheologice oferă o perspectivă valoroasă asupra vieții și obiceiurilor din acele perioade istorice. Faptul că aceste artefacte au fost găsite și în așezările umane sugerează o conexiune între viața de zi cu zi și ritualurile funerare ale acestor comunități”, a mai menționat arheologul Anca Matiș.
