Lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 48 de kilometri, la sfârșitul anului 2023, iar lungimea rețelei de drumuri publice totaliza 86.388 kilometri, din care 17.677 kilometri (20,4%) drumuri naționale, 35.046 kilometri (40,6%) drumuri județene și 33.665 kilometri (39,0%) drumuri comunale, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).
Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura rețelei de drumuri publice înregistra: 49,4% (42.692 km) drumuri modernizate (în proporție de 94,2% drumuri modernizate cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu), 23,9% (20.671 km) drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere și 26,7% (23.025 km) drumuri pietruite și de pământ.
În ceea ce privește starea tehnică a drumurilor publice, 27,5% din lungimea drumurilor modernizate și 39,4% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere aveau durata de serviciu depășită.
Din lungimea drumurilor naționale, 6.189 km (35,0%) erau drumuri internaționale, 997 km (5,6%) autostrăzi și 70 km (0,4%) drumuri expres, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație 2.161 km (12,2%) erau drumuri cu 4 benzi, 311 km (1,8%) drumuri cu 3 benzi și 37 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi.
Lungimea drumurilor județene cuprindea în proporție de 51,5% drumuri modernizate și 35,1% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.
La 31 decembrie 2023, lungimea liniilor de cale ferată de folosință publică în exploatare însuma 10.611 km, din care 10.515 km (99,1%) linii cu ecartament normal, 91 km (0,9%) linii cu ecartament larg și 5 km linii cu ecartament îngust.
Densitatea liniilor la 1.000 km2 teritoriu era de 44,5 la mie. Densitățile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea București-Ilfov (206,3 la mie), regiunea Vest (60,0 la mie), regiunea Nord-Vest (47,8 la mie) și regiunea Sud-Muntenia (43,8 la mie).
La aceeași dată, lungimea căilor principale era de 5.961 km, reprezentând 56,2% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.
