Scriitoarea Ana Blandiana a prezentat, în cadrul unei conferințe intitulată „Poate poezia salva lumea?”, susținută vineri seara la Târgul de cArte Alba Transilvana, trei momente în care oamenii au recurs la poezie ca la o salvare.
„Primul este ceva ce ne aparține numai nouă, este un fenomen absolut românesc, de care nu suntem nici suficient de conștienți, nici de mândri. Este felul în care s-a făcut poezie în închisorile comuniste din România în deceniile 5 și 6 ale secolului 20″, a spus Ana Blandiana.
Ea a adăugat că, după Revoluție, după înființarea Memorialului de la Sighet, a încercat mereu să afle în ce măsură acest fenomen a existat și în alte țări și a constatat că el a existat doar în România.
„La Sighet există o sală care se numește ‘Poezia în închisori’, care este în întregime acoperită cu versuri făcute în închisoare. Spun făcute, pentru că termenul scrise nu este potrivit, nu exista creion și nu exista hârtie. Deci, pentru a realiza o poezie și a face ceea ce voiau să facă cu ea era nevoie de trei oameni, cel care o gândea, cel care o memora și cel care o transmitea prin alfabetul Morse. Faptul că acest fenomen a funcționat mai bine de 20 de ani, faptul că poeziile nu numai că se făceau, dar se transmiteau din celulă în celulă… În aceste condiții nu mi se pare neobișnuit să spun, să folosesc formula ‘rezistența prin poezie’. Deci în România a existat o rezistență prin poezie”, a afirmat Ana Blandiana.
Ea a adăugat că poezia era o formă de supraviețuire mentală, o formă de a nu înnebuni, de a nu-ți pierde condiția umană.
„Deci ceea ce trebuie să se înțeleagă din asta și ceea ce a funcționat este faptul că în condiții extreme, în care oamenii își simțeau amenințată însăși condiția umană, însăși condiția de om, recursul la poezie era o formă de rezistență”, a punctat poeta.
Ana Blandiana a spus că după Revoluție a fost o perioadă de vreo doi ani în care în revistele literare a fost o mare dezbatere despre rezistența prin cultură, dacă a existat sau nu a existat, a fost eficace sau nu a fost eficace, a avut rost sau nu a avut rost. „Mi s-a părut absolut nedrept felul în care n-am fost mândri de felul în care am rezistat prin cultură și prin poezie”, a subliniat poeta.
Un al doilea exemplu prezentat de Ana Blandiana a fost cel al felului în care avea importanță poezia în țările comuniste în anii ’60, ’70, ’80.
„Poezia era importantă pentru că în ea se strângeau ultimele molecule de libertate pe care oamenii le căutau ca să le respire. Asta se întâmpla pentru că poezia avea la dispoziție, spre deosebire de celelalte mijloace de exprimare, metafora. Iar asta făcea ca poezia să se nască în mijlocul drumului dintre cel care scria și cel care asculta, cel care citea, peste capul sau sub nasul cenzurii. Şi această formă de respirare a libertății crea o solidaritate și o importanță a poeziei extraordinară”, a spus poeta.
Cel de-al treilea exemplu dat de către aceasta are legătură cu situația contemporană din Europa, cu un fel de saturație la care s-a ajuns după decenii de societate de consum.
„La ora asta în Europa și în lume, dar în Europa mai mult, există sute de festivaluri de poezie, de tot felul, în diverse forme, sunt unele la care se strâng mii de oameni. (…). Ei bine, explicația mea pentru acest tip de evenimente este că oamenii au ajuns într-un punct în care au simțit că nu mai pot merge mai departe numai prin materialitate, adică nu este destul să muncești tot mai mult, să câștigi tot mai mult”, a spus Ana Blandiana.
Poeta a conchis că poezia are o forță de a putea funcționa ca o rezistență în condiții extreme.
Printre invitații celei de-a 15-a ediții a Târgului de cArte Alba Transilvana, care are loc la Alba Iulia de vineri până duminică, la care participă peste 70 de edituri, se numără și jurnalistul Cristian Tudor Popescu și preotul Constantin Necula.
Organizatorii Târgului de cArte Alba Transilvana sunt Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga”, iar parteneri Primăria Municipiului Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Filiala Alba – Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România, unități de învățământ și centre culturale din județul Alba.
