După ce au scotocit în 600 de stomacuri de șacali, biologii sârbi au descoperit că aceste animale, care dau acum mari bătăi de cap Estului Europei și Balcanilor, mănâncă hoituri, cadavre, dar și pui de iepuri, vulpi și animale domestice. Șacalul, până de curând o raritate pe teritoriul României, a ajuns să înspăimânte satele din sudul țării, Delta Dunării, dar și localități din Transilvania, scrie Presshub.ro.
În mai puțin de zece ani, de la câteva sute de indivizi, șacalul a ajuns, în 2023, la 28.871 [CB1] de exemplare pe teritoriul României, potrivit Ministerului Mediului.
În unele situații problematice, s-a recurs la derogări de la lege pentru ca șacalul să poată fi vânat, în unele cazuri și noaptea.
Așa s-a întâmplat în Dobrogea, în Delta Dunării sau în județul Dolj, după ce șacalii au scos morții din morminte, au mâncat ouăle pelicanilor sau au atacat turmele de oi.
Șacalul este extrem de adaptabil pentru că mănâncă orice. S-a înmulțit acum un secol pe câmpurile din Europa și Balcani pentru că mâncau u morții lăsați în urmă de războaie.
A dispărut pentru o vreme, iar acum scormonesc mormintele, gunoaiele, umănâncă puii din păduri, dar și porumbul, strugurii sau broaștele și potârnichile. Devorează tot.
Ajuns la Viena
„Șacalul are o capacitate de lărgire a arealului incredibilă! După ce la noi nu mai fusese văzut de foarte multă vreme, în câțiva ani a ajuns de nestăpânit! Cel mai probabil că a venit pe Dunăre, iar în Transilvania – pe cursul fluviului, apoi pe văile Mureșului, Crișurilor și pe Someș.
Recent, a fost semnalat lângă Viena. Se înmulțește repede, este un bun supraviețuitor și ocupă rapid noi teritorii. La ora actuală, șacalul auriu produce unul dintre cele mai mari dezechilibre!”, avertizează biologul Ioan Coroiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
„Prima dată i-am văzut când eram pe Dunăre, la pescuit, acum vreo trei ani”, povestește Florin Stăiculescu, un tânăr care s-a mutat la țară, în Căpreni, Gorj.
„Pescuiam pe o insuliță, unde ne și cazasem. Noaptea aud niște urlete, mi s-au părut plânsete, schelălăieli înfiorătoare de te lua groaza.
Ai fi zis că e diavolul! Cred că dracii – dacă s-ar arăta – așa ar face! Am întrebat oamenii de acolo și mi-au spus că sunt șacali, au trecut Dunărea din Bulgaria când a scăzut apa și a înghețat.
Acum au ajuns și aici, lângă casa noastră, deși locuim între dealurile subcarpatice. Coboară în sat noapte de noapte și urlă de te trec fiorii.
Au mâncat puii de căprioare! Din șase exemplare, câte erau în familia din pădurea de deasupra viei noastre, mai sunt două. Bietele căprioare au venit și mai aproape de casa noastră, stau în vie de frica șacalilor”.
Copilul lui, Gabriel, are și câteva povești teribile despre șacali, cu care-i sperie pe tovarășii de joacă: „Vin seara la noi în vie, sunt turmă! Au două rânduri de dinți, mănâncă și morții, mănâncă tot ce găsesc – și câinele dacă-l prind! –, fată de două ori pe an, câte șase pui, e plină pădurea de ei!”
Șacalul este un animal de noapte, greu de vânat. Deși nu este catalogat drept specie invazivă, caracteristicile lui îl pot defini ca fiind astfel: „Animalul acesta, deși nu este considerat invaziv, are comportament de invaziv”, explică biologul Ioan Coroiu.
„Dă naștere la pui mulți și majoritatea ajung la maturitate, are o capacitate de adaptare și supraviețuire extraordinar de bună, dar și de răspândire, caracteristici care-l fac să fie invaziv.”
Profesorul atrage atenția asupra înmulțirii periculoase a acestei specii: „Afectează grav echilibrul faunei de la noi. Iepuri nu mai sunt decât pe dealuri. În Dobrogea, șacalul a eliminat vulpea aproape complet.
Căprioarele sunt atacate, le mănâncă puii, șacalii mănâncă și pui de mistreț. În natură totul este legat, nu e vorba că îmi place mie sau nu-mi place un animal, dar armonia este dată de existența tuturor acestor animale!”.
Citește și: Diferențele dintre statisticile furtului de lemn, discursurile oficiale și realitatea din teren, insuficiente pentru a duce România la Curtea Europeană de Justiție
Calea șacalului a fost deschisă de eliminarea lupului, explică biologul.
„Șacalul a găsit o nișă și o umple. A ocupat o nișă ecologică, el găsește culoare pentru că este extrem de adaptabil. Așa se explică rapiditatea cu care înaintează spre Europa, pentru că nici acolo nu mai sunt lupi. Partea negativă a acestei specii este că, acum, ea este prădătorul!”
Șacalul nu este nou pe teritoriul României. Dimitrie Cantemir îl pomenește cu numele de cical, dar era rar întâlnit. Acum, spun biologii, șacalul este dominant.
„Mi-am dus studenții în fiecare an în Deltă, la studiu, și noaptea am vrut să le arăt șacalii”, povestește profesorul Coroiu.
„Îi chemam cu urlete simulate de pe telefon, ca să-i vadă și ei. Nu credeau că există. Odată, un student mi-a zis: haideți domn profesor, că șacalul trăiește în Africa, nu în Delta Dunării! Ei, și când s-au ivit sute de ochi roșii din stufăriș, au rămas uimiți studenții mei!”
„Ce s-a întâmplat cu șacalii este o lecție”, conchide profesorul.
„Dacă nu concepem strategii de control asupra efectivelor acestei specii, pierdem enorm din fauna noastră tradițională. Și nu e vorba că suntem noi ecologiști mai sensibili, ci că totul în natură are un rost, iar cel mai mic dezechilibru produce daune enorme pe termen lung. Este efectul de domino, pe care șacalul l-a declanșat în echilibrul faunei de la noi. Sigur că e greu de făcut o strategie, dar trebuie făcută!”
Întrebat cum s-ar putea ține sub control fenomenul, profesorul spune că vânătoarea ar fi una dintre paliative, care ar putea să țină numărul speciei sub nivelul la care să nu producă pagube echilibrului.
Dar, în primul rând, consideră biologul, ar trebui schimbat statutul acestui animal din punct de vedere legislativ, pentru că acum apare protejat precum capra neagră. Șacalul s-a înmulțit atât de repede, încât legea a rămas neadaptată la noua realitate.
„Delta Dunării mustește de șacali, la fel și delta Oltului sau a Jiului, acolo fauna este în mare pericol! Iar localnicii sunt disperați!”, mai spune el.
În anul 2023, conform statisticilor oficiale puse la dispoziție de Ministerul Mediului, în România efectivul total de șacali era de 28.871 de exemplare. Din anul 2006 (când au fost raportate 1.871 de exemplare), efectivele au crescut aproape exponențial. Cele mai mari densități se găsesc în județele Tulcea, Dolj, Constanța, Vaslui, Călăraș, Olt, Buzău.
Citiți articolul integral pe Presshub.ro!
