În data de 27 februarie 2026, ora 17, Atrium Centurionum – Sediul Administrativ al județului Alba va găzdui evenimentul dedicate comemorării martiriului lui Horea, Cloșca și Crișan.
Într-un cadru simbolic, profund ancorat în memoria locului, evenimentul dedicat împlinirii a 241 de ani de la martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan, organizat de Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, va reafirma rolul fundamental al Cetății Alba Carolina în configurarea conștiinței istorice românești, transmite Consiliul Județean Alba pe pagina sa de Facebook.
Organizat în Spațiul Atrium Centurionum al Sediului Administrativ al Județului Alba, evenimentul va depăși granița unei simple comemorări, asumându-și dimensiunea unei intervenții culturale cu relevanță istoriografică.
Cu această ocazie, manifestarea va aduce în prim-plan o premieră istorică, o contribuție documentară semnificativă, consolidând cercetarea istorică locală și oferind publicului o perspectivă clară asupra unuia dintre episoadele decisive ale Răscoalei din 1784: identificarea locului exact al întemnițării lui Crișan în Cetatea Alba Carolina.
Într-un context cultural în care memoria trebuie argumentată și fundamentată științific, acest demers va avea valoarea unei restituiri.
Despre program
CJ Alba menționează, în mesajul de pe pagina de Facebook, punctele principale ale programului artistic, care va fi conceput într-o logică narativă coerentă, în care muzica, artele vizuale și intervențiile istorice vor funcționa complementar.
- Momentul de deschidere, „Marșul lui Horea și capodopere românești”, interpretat de Cvartetul de coarde al Județului Alba, va construi o atmosferă de gravitate și demnitate. Repertoriul românesc ales va sublinia continuitatea idealului național în cultura muzicală, articulând sonor un discurs al rezistenței și al identității.
- Prezentarea lucrării „Portretul lui Horea”, semnată de artistul Ioan Costande și oferită publicului prin amabilitatea lui Costin Barbu, va aduce în spațiul evenimentului o dimensiune vizuală profund personalizată.
- În aceeași cheie a materializării memoriei, lucrarea de artă a sculptorului Darius Hulea, „Bustul lui Horea”, va propune o sinteză între expresivitatea realistă și monumentalitatea simbolică. Intervenția explicativă susținută de specialiști ai Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia va contextualiza opera în dinamica reprezentărilor identitare contemporane.
- Un punct de maxim interes științific îl va constitui prezentarea privind noul spațiu memorial dedicat temniței lui Crișan. Argumentarea istorică, fundamentată pe cercetare arhivistică și corelări topografice, va fixa în mod riguros locul detenției transformând un spațiu urban într-un reper de memorie asumat și explicit.
- Recitalul „Glas de jertfă și credință”, susținut de Pr. Doru Gheaja, va închide manifestarea într-o tonalitate spirituală, reamintind că jertfa martirilor nu poate fi desprinsă de dimensiunea credinței și a verticalității morale. Momentul va oferi o concluzie afectivă unui demers construit, în ansamblu, pe rigoare și respect.
Prin coerența programului și prin articularea echilibrată între cercetare, artă și ceremonial, evenimentul va demonstra că memoria istorică este o responsabilitate culturală.
Identificarea locului exact al întemnițării lui Crișan va reprezenta un act de clarificare și asumare publică.
„La 241 de ani de la sacrificial lor, Horea, Cloșca și Crișan vor rămâne repere de verticalitate. Iar atunci când istoria este tratată cu rigoare și cultură, memoria devine TEMELIE”, transmite CJ Alba.
Legendă
Legenda lui Horea, Cloșca și Crișan aduce în prim-plan vitejia celor trei iobagi care au condus răscoala țărănească din 1784 din Transilvania împotriva asupririi nobiliare. Transformați în eroi ai poporului, ei au devenit simboluri ale luptei pentru dreptate și libertate, iar destinul lor tragic, marcat de trădare și moarte, i-a consacrat drept figuri legendare ale sacrificiului național.
- Horea (Vasile Ursu Nicola): liderul principal, adesea descris în legende ca un om înțelept, călător la Viena pentru a cere dreptate împăratului.
- Cloșca (Ion Oargă): Mâna dreaptă a lui Horea, cunoscut pentru loialitatea și curajul său în organizarea răsculaților.
- Crișan (Marcu Giurgiu): Tacticianul militar al răscoalei, temut pentru forța și hotărârea sa în lupte.
Legendele locale subliniază adesea că prinderea lor în Munții Gilăului nu a fost rezultatul vitejiei trupelor imperiale, ci al trădării unor consăteni, care au fost ispitiți de recompensa oferită de autorități.
