Ministerul Finanțelor a publicat, marți, proiectul de buget pentru 2026: PIB-ul este estimate să depășească 2.000 de miliarde de lei, cheltuielile bugetare vor depăși 42%, iar pensiile rămân înghețate.
Proiectul bugetului de stat pentru 2026 a fost publicat, marți, de Ministerul de Finanțe.
Distribuirea fondurilor pentru comunitățile locale
Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 127,7 miliarde lei (6,2%), fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027.
Creșterea economică este programată la 1%.
Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât și o îmbunătățire a colectării.
Din acest total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente – venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei.
Cheltuielile sunt estimate la 864,28 miliarde lei, 42,3% din PIB.
Concret, bugetul este construit pe o inflație medie anuală de 6,5%.
Pensiile rămân înghețate, punctul de pensie rămâne la 81 lei, iar câștigul salarial mediu net lunar este estimat la 5.555 lei.
Dobânzile pentru împrumuturile acumulate cresc la 60,8 miliarde de lei
„Bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare”, susține Ministerul Finanțelor.
În același timp, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei.
Programe sociale și educaționale
- 1,7 miliarde pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate);
- 1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” în școli;
- 15,48 miliarde lei pentru finanțarea serviciilor sociale pentru copii și persoane cu dizabilități, inclusiv pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare;
- sprijin pentru infrastructura de drumuri județene și comunale;
- programe pentru protecția mediului și dezvoltarea comunităților locale.
Fonduri pentru compensarea costurilor la energie
Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.
Fonduri pentru comunitățile locale
Bugetul pe 2026 alocă pentru dezvoltarea comunităților și autorităților publice locale – 86,4 de miliarde de lei față de 79 de miliarde de lei în 2025 (+7,4 miliarde lei), aproximativ 2/3 din fondurile europene fiind direcționate către proiecte locale și regionale, asigurând astfel cofinanțările necesare și continuitatea investițiilor în teritoriu.
Din TVA sunt alocate 27,7 miliarde lei pentru finanțarea bugetelor locale, dintre care:
- 4,5 miliarde lei pentru bugetele locale ale județelor;
- 17,6 miliarde lei pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor Municipiului București;
- 880 milioane lei pentru drumuri județene și comunale;
- 3,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
- 915,6 milioane lei pentru finanțarea învățământului privat și confesional acreditat fără taxe.
Distribuirea impozitului pe venit către autoritățile locale
Distribuirea impozitului pe venit către autoritățile locale se realizează pe baza unor cote stabilite prin lege:
- 15% pentru județe,
- 63% pentru municipii, orașe și comune,
- 14% pentru fondul național de echilibrare,
- 6% la dispoziția consiliilor județene,
- 2% pentru instituții culturale precum teatrele, operele și filarmonicile.
„Mecanismele de echilibrare se bazează pe cote clare, praguri per locuitor și rețineri diferențiate, asigurând un management financiar bazat pe date și modele obiective”, potrivit sursei citate.
Investiții și fonduri europene
Volumul total al investițiilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.
Cea mai mare parte a acestor investiții este susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, adică aproximativ două treimi din total.
Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare.
Din această sumă, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiectele finanțate prin SAFE, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor susține atât programe de înzestrare militară, cât și dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de infrastructură de transport în zona de est a României, precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.
România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană, fonduri PNRR. Până în august 2026 trebuie finalizate investiții majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie, eficiență energetică și mobilitate urbană.
Flexibilitate bugetară și realocări de fonduri
Legea bugetului pe 2026 introduce un cadru detaliat și modern de flexibilitate bugetară, care permite redistribuiri rapide între proiecte UE, PNRR și Fondul pentru modernizare.
„Prin actuala arhitectură vor fi posibile ajustări rapide în funcție de fluxurile de finanțare, asigurând astfel continuitatea proiectelor strategice și accelerarea investițiilor publice”, susține Ministerul Finanțelor.
Bugetul permite astfel realocări între programe și proiecte, astfel încât implementarea investițiilor să poată fi adaptată rapid în funcție de ritmul de absorbție a fondurilor.
