Românii susțin restricții pentru minori pe rețelele sociale, dar sunt împărțiți asupra limitei. Conform unui sondaj INSCOP, realizat în perioada 2-6 martie, două treimi dintre români sunt total de acord cu stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețele sociale.
65.4% dintre români sunt total de acord cu stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețele sociale. 16.7% sunt oarecum de acord, 3.6% oarecum împotrivă, iar 12.2% total împotrivă. 2.1% nu știu sau nu răspund.
Votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare sunt de acord cu stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețelele sociale într-o proporție mai mare decât media populației. Mai ales persoanele cu educație primară și locuitorii din Capitală sunt împotriva introducerii unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețelele sociale.
Vârstă minimă pentru accesul minorilor
Dintre cei care sunt de acord cu stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor pe rețelele sociale, 27.7% consideră că aceasta ar trebui să fie 16 ani. 17.2% indică vârsta de 18 ani, 16.6% vârsta de 14 ani, iar 8.3% vârsta de 15 ani.
Consideră că vârsta de 16 ani ar trebui să fie cea minimă pentru accesarea rețelelor sociale în special: votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din mediul privat.
Indică vârsta de 18 ani ca fiind minimă pentru accesul pe rețelele sociale mai ales: votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară.
Tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și angajații din sectorul public cred într-o proporție mai mare ca restul populației că vârsta minimă legală pentru accesul minorilor pe rețelele sociale ar trebui să fie cea de 14 ani.
„Sprijinul foarte ridicat pentru introducerea unei vârste minime indică o legitimitate socială solidă pentru intervenția statului, percepută ca necesară în protejarea minorilor în spațiul digital. Diferențele apar nu asupra principiului, ci asupra nivelului de restricție, unde se disting clar orientări mai permisive în rândul grupurilor active și educate și poziții mai restrictive în rândul celor mai vârstnici și cu educație primară. Absența unei majorități clare în jurul unei singure vârste arată că normele sociale sunt încă în formare, iar societatea nu a stabilit un reper comun privind momentul adecvat al accesului. În același timp, concentrarea percepției de vulnerabilitate asupra minorilor confirmă că această categorie este văzută drept principalul beneficiar al oricărei reglementări. Extinderea vulnerabilității și către întreaga populație sau alte grupuri sugerează o preocupare mai largă față de efectele rețelelor sociale, ceea ce poate susține măsuri de protejare mai ample decât simpla limitare de vârstă”, spune Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Grupuri vulnerabile în utilizarea rețelelor sociale
48.6% dintre respondenți consideră că minorii reprezintă grupul cel mai vulnerabil în ceea ce privește utilizarea rețelelor sociale. 26.2% indică întreaga populație, 12.1% persoanele vârstnice, 8.1% persoanele cu studii primare, iar 1.1% alte grupuri. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.
Consideră că minorii reprezintă grupul cel mai vulnerabil în ceea ce privește utilizarea rețelelor sociale mai ales: votanții PNL și AUR, persoanele sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare.
Sunt de părere că întreaga populație este vulnerabilă în special: votanții PSD și persoanele cu educație primară.
Votanții PSD și locuitorii din București cred într-o proporție mai mare ca restul populației că persoanele vârstnice reprezintă cel mai vulnerabil grup în ceea ce privește utilizarea rețelelor sociale.
