Joia Mare, cunoscută și sub denumirea de Joia Neagră, este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor. În această zi, bisericile amintesc de patru momente esențiale din viața lui Iisus, iar credincioșii respectă cele mai vechi tradiții.
Această zi marchează începutul pregătirilor finale pentru praznicul Învierii Domnului. Credincioșii vopsesc ouăle, iar în biserici se desfășoară Denia celor 12 Evanghelii, o slujbă în care se citesc pasaje referitoare la patimile Mântuitorului.
Joia Mare. Ce reprezintă pentru credincioși
Joia Mare comemorează patru evenimente fundamentale din viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea în Grădina Ghetsimani și vânzarea Domnului.
Este ziua în care Iisus a luat masa cu ucenicii pentru a celebra Paștele evreiesc, spălându-le picioarele și anunțând că unul dintre ei îl va vinde. La Cina cea de Taină, El instituie Sfânta Împărtășanie, explicând că pâinea simbolizează trupul Său, iar vinul sângele Său. După masă, Iisus se retrage în Grădina Ghetsimani pentru rugăciune, de unde va fi ulterior prins și dus în fața lui Pilat.
Ce este interzis să faci în Joia Mare
În această zi, nu se spală haine și femeile nu au voie să coasă. Este interzis să dormi la prânz, pentru că, potrivit superstițiilor, cei care fac acest lucru vor fi leneși tot anul. De asemenea, nu se dăruiesc săruturi între prieteni, deoarece Joia Mare este asociată cu „Sărutul lui Iuda” din Grădina Ghetsimani – un gest care simbolizează trădarea. Expresia este folosită și astăzi pentru a descrie un act de trădare.
Tradiții și obiceiuri în Joia Mare
Joia Mare este și ultima zi în care se pomenesc morții. Femeile merg la biserică și împart pachete cu mâncare de post, incluzând colaci, vin, miere și fructe.
Potrivit tradițiilor străvechi, în noaptea de dinainte sau dimineața Joiei Mari, se deschid mormintele, iar sufletele celor trecuți în neființă se întorc la casele lor. În această zi, oamenii aprind focuri în curți, în fața caselor sau în cimitire.
Tot în Joia Mare, credincioșii vopsesc ouăle pentru masa de Paște. Roșul este culoarea preferată, simbolizând sângele Mântuitorului răstignit pentru mântuirea lumii. Ouăle vopsite se consumă de Paște, iar cojile sunt îngropate în pământul pășunilor pentru a proteja animalele de boli. Aceeași zi este dedicată și pregătirii celor mai importante aluaturi pentru pască și cozonaci.
Credincioșii merg la spovedanie, iar seara participă la slujba Denia celor 12 Evanghelii. Postul se respectă întreaga zi, consumând doar mâncare uscată, iar clopotele bisericilor nu mai sună, în schimb se bate toaca.
