Fâșii de hârtie cu o vechime de peste 200 de ani, din care unele par a fi parte din chenarul unor hărți, iar altele prezintă mici fragmente de texte, au fost descoperite în timpul lucrărilor la acoperișul Palatului Principilor din Alba Iulia, fostă reședință și a voievodului Mihai Viteazul, aflată în reabilitare.
„În timpul lucrărilor la acoperiș au fost descoperite fâșii de hârtie, cu o vechime de mai bine de 200 de ani, decupate parcă cu un cuțit sau foarfecă, din planșe mai mari de lucru, unele din ele par a fi parte din chenarul unor hărți, altele cu mici fragmente de texte, care sunt acum în proces de restaurare și cercetare. De asemenea, au mai fost găsite cărămizi și țigle fragmentare cu inscripții, fragmente ceramice sau chiar sticluțe medicale – toate par materiale din secolele XVIII-XIX”, a postat, vineri, pe contul său de Facebook, viceprimarul municipiului Alba Iulia Marius Filimon.
Acesta a menționat că în timpul lucrărilor care se execută la Palatul Principilor au fost descoperite obiecte, elemente sau înscrisuri care prezintă o „provocare” pentru istorici, arheologi, restauratori.
Potrivit lui Marius Filimon, au mai fost descoperite și restaurate secvențe din decorațiile pereților interiori, cu scene picturale.
„Flori și elemente vegetale, păsări și scene de vânătoare sau peisaje viu colorate au animat acum 4-5 veacuri palatul. Toate acestea au fost găsite sub straturile de tencuială din diverse perioade ale existenței palatului. Au fost descoperite multe ancadramente de piatră, care arată interesul deosebit manifestat de cei care au patronat acest palat în decorarea sa cu cele mai impunătoare elemente arhitecturale, la parter fiind surprinse și ancadramente gotice, urmate, firesc, de cele renascentiste, care domină, apoi, etajele Palatului. Se pot vedea fragmente de blazoane, inscripții sau chiar vechi feronerii ale ferestrelor și ușilor, alături de ancadramentele din piatră ale ferestrelor și portalelor”, a mai arătat viceprimarul.
Odată finalizate conservarea și restaurarea, realizate cu fonduri europene, Palatul, cea mai importantă, potrivit specialiștilor, clădire administrativă din Transilvania, ar urma, printre altele, să găzduiască un Muzeu al Principatului Transilvaniei, în care să fie valorificate vestigiile din perioada în care Alba Iulia era capitala Transilvaniei.
Timp de peste 150 de ani, între 1541 și 1699, „soarta regiunii a fost dirijată” de la Alba Iulia, din acest palat. El îmbină mai multe stiluri arhitectonice – gotic, renascentist și baroc.
Palatul se află, din 2009, în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia și în administrarea Consiliului Local.
Aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice și a Sălii Unirii, fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat și extins în secolele XVI-XVII. Inițial, clădirea a avut drept destinație reședința Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau și autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reședință princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 și 1600, edificiul a servit ca reședință a voievodului Mihai Viteazul.
Clădirea a fost grav avariată de turci și tătari, în timpul marilor invazii din 1658 și 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul și cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie, rămânând cu destinație militară până în urmă cu peste un deceniu.
