O creștere semnificativă a veniturilor fiscale, obligatorie pentru consolidarea bugetară, ar ajuta sprijinirea unor sectoare de importanță strategică – industria de apărare, industria energetică, agricultura/industria agroalimentară, sănătatea și educația, potrivit raportului de analiză a convergenței „România – Zona Euro, Monitor”, publicat pe site-ul Băncii Naționale a României.
Documentul, întocmit de o echipă condusă de academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, consemnează evoluții în UE după izbucnirea războiului din Ucraina, pe planul politicilor publice/economice.
„Se subliniază totodată rolul pe care PNRR, precum și resursele alocate prin Cadrul Financiar Multianual, îl au de jucat pentru ca economia autohtonă să amortizeze efectele crizelor suprapuse, pentru a atenua impactul contracționist al corecției macroeconomice necesare. Se arată în acest context că sistemul bancar autohton este într-o stare bună, ca înzestrare cu capital propriu și lichidități”, se arată în raportul intitulat „Ieșirea din pandemie, dar intrarea într-un nou război rece”.
Conform sursei citate, întărirea politicilor monetare este inevitabilă peste tot unde inflația înaltă dovedește persistență.
„Fed, alte bănci centrale mari, influențează piețele financiare internaționale și pot induce mișcări de capital perturbatoare. Cu atât mai mult, și deși crizele au obligat/obligă la noi cheltuieli publice țintite, România are nevoie de o consolidare bugetară, care a devenit o problemă de securitate economică națională. Consolidarea bugetară este esențială și fiindcă BNR nu poate proteja singură stabilitatea leului (nota bene: stabilitatea monedei nu este identică cu imobilismul cursului de schimb). Este de notat ca deficitele gemene (deficit bugetar și deficit de cont curent, ambele de circa 7% din PIB în 2021) ca dimensiune, sunt singulare în regiune”, se menționează în raport.
Potrivit sursei citate, o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, ce este obligatorie pentru consolidarea bugetară, ar ajuta sprijinirea unor sectoare de importanță strategică – industria de apărare, industria energetică, agricultura/industria agroalimentară, sănătatea și educația.
„România are nevoie de mobilizare de resurse, de decizii înțelepte, de solidaritate națională, de solidaritate la nivelul UE, întrucât vremurile vor fi în continuare foarte dificile”, mai arată raportul.
Documentul precizează că încetinirea redresării economice este inevitabilă în Europa, în statele membre ale UE, care, multe dintre ele, importă masiv energie. Cum prețurile la energie au crescut mult, raportul de schimb comercial (terms of trade) se vede în impulsuri inflaționiste pe filiera importului și în relații de aprovizionare interne.
Conform sursei citate, prețurile la materii prime de bază și metale au crescut și ele mult pe fondul dereglărilor în lanțuri de aprovizionare și al unor măsuri restrictive. Iar efecte tip spillover (de revărsare) sunt mai intense într-un mediu cu inflație înaltă persistentă față de un mediu cu inflație joasă.
„Și România resimte puternic creșterea brutală a prețului relativ al energiei (ce nu este, în larga măsură, temporară dacă ne gândim la o tendință pe termen lung de renunțare la combustibili fosili), deși are o situație a aprovizionării cu energie mai bună decât a multor state din UE. De ce impactul în economie/societate este atât de profund și dureros derivă și din faptul că energia este input în toate produsele și serviciile, că are un cost ce se vede în toate celelalte costuri/prețuri. Pentru România sunt prognoze ce văd o creștere economică de 2-3 la sută în acest an. Și prognozele privind inflația au fost revizuite în sus”, se spune în raport.
Potrivit documentului, impactul crizelor suprapuse, al războiului din Ucraina, a obligat la o gamă extinsă de răspunsuri la nivelul UE și al statelor membre – de amortizare a șocurilor și de distribuire a poverii, care să limiteze daune economice și sociale. Bugete naționale suferă mult, întrucât vor avea loc restructurări în producție, inclusiv o creștere de cheltuieli de apărare (militare). Germania, spre exemplu, a anunțat o schimbare de paradigmă în domeniul apărării, cu o creștere a cheltuielilor de apărare de la circa 1,5% din PIB la 2% din PIB.
De asemenea, se menționează, printre altele că, în România, creșterea acestor cheltuieli va fi de la 2 la 2,5% din PIB după cum s-a anunțat în mod oficial. Cum spun Ken Rogoff și alții (2022), se erodează „dividendul păcii” obținut după terminarea celui de-al doilea război mondial – chiar dacă războiul rece a întreținut o cursă a înarmărilor, ce va fi probabil reluată în noul război rece.
„Flancul estic al NATO (ce include țările baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria) devine arie de primă redută și trebuie să fie mai mult sprijinit de către restul Alianței (NATO). Summit-ul NATO din iunie va redefini de altfel strategia de apărare în noul context, al unui nou război rece și al confruntării militare din Ucraina, și se așteaptă o consolidare a capacității de apărare/militară a flancului estic. Se poate chiar avansa o teză: apărarea devine tot mai mult un bun colectiv (în logica articolului 5 al Alianței), ce ar presupune ca o creștere a capacității de apărare/descurajare pe flancul estic să fie finanțată în mod colectiv – în cazul UE din bani comuni (este de explorat ideea de emitere de bonduri colective ale UE pentru apărare, care este menționată în acest raport)”, arată documentul.
Privind consolidarea de apărare/militară a flancului estic se poate imagina și un aranjament analog cu ceea ce a fost programul Lend Lease al SUA în timpul celui de-al doilea război mondial. Este de așteptat ca UE să regândească unele componente din Planul European de Redresare și Reziliență (NGEU) – între care tranziția energetică, apărarea, având în vedere noul context economic și geopolitic, intrarea într-un nou război rece.
Conform raportului, cheltuieli suplimentare vor pune mai multă presiune pe bugete publice, care sunt oricum încordate în condițiile în care statele trebuie să facă față la efecte ale schimbărilor climatice, la nevoia de a face sistemele de sănătate mai robuste, când securitatea alimentară și cibernetică capătă proeminență.
„România, cum arată documente de analiză interne și internaționale, are o fragilitate structurală a bugetului public, prin venituri fiscale foarte joase (circa 26% din PIB în anii recenți față de media de 40% în UE) și politici prociclice, care au condus la deficite structurale foarte mari; în fapt, România are cel mai adânc deficit structural din UE (circa 5% la finele lui 2019, devenit peste 7% din PIB în 2020)”, se mai spune în document.
Totodată, cheltuielile cu salarii și sociale ocupă mai bine de 80% din veniturile fiscale. Derogarea de la regulile fiscale în UE în perioada 2020-2022 și războiul din Ucraina nu exonerează politica publică autohtonă de nevoia de a realiza o corecție a dezechilibrelor macroeconomice, cu accent pe reducerea deficitului bugetar – de la 7,2% din PIB (ESA) în 2021 la circa 3% în câțiva ani. Finanțarea tot mai anevoioasă a datoriei publice (ajunsă la puțin peste 50% din PIB în februarie a.c.) implică chibzuință în cheltuirea banului public și o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care să ne ajute să răspundem la provocări extraordinare actuale și viitoare, se mai precizează în raport.
