Moaștele Sfintei Ana, mama Sfintei Fecioare Maria, păstrate din secolul al XV-lea fără întrerupere în Italia, vor ajunge săptămâna viitoare în premieră în România, în județul Alba, la lăcașuri de cult greco-catolice și ortodoxe.
Potrivit unui comunicat transmis Agerpres de către Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, anul acesta, cu binecuvântarea Arhiepiscopului Irineu, sărbătoarea celor două hramuri de la Mănăstirea Oașa (Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, în 27 iulie – n.r.) și metocul ei, Schitul Găbud (Adormirea Sfintei și Dreptei Ana, în 25 iulie – n.r.) „va fi încununată și înfrumusețată prin aducerea Moaștelor Sfintei Ana din Italia, de la Bologna, la cele două așezăminte monahale”.
De asemenea, racla cu Sfintele Moaște va fi adusă, spre închinare, și la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia.
Mai exact, potrivit programului dat publicității, sosirea Sfintelor Moaște la Schitul „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Găbud va avea loc luni seara, urmând ca ele să fie duse la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia miercuri, 26 iulie, unde vor fi puse la închinare începând cu ora 16.00 până la ora 20.00, în funcție de numărul închinătorilor. În aceeași seară, vor fi mutate la Mănăstirea Oașa, unde vor sta până în ziua următoare, de Hramul „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”.
De menționat că, înainte de a ajunge în lăcașurile ortodoxe amintite mai sus, relicva Sfintei Ana va putea fi venerată timp de câteva ore în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj.
Sfintele Moaște, adică un fragment din craniul sfintei în care se regăsește arcada sprâncenei drepte, sunt însoțite de o delegație a Arhiepiscopiei Catolice de Bologna, cu binecuvântarea cardinalului Matteo Maria Zuppi.
Această relicvă a Sfintei Ana a fost donată în 1435 de regele Angliei, Henric al VI-lea Plantagenet, episcopului de Bologna, Fericitul Nicola Albergati, care fusese trimis de Papa Martin al V-lea ca să îndeplinească o misiune diplomatică și să obțină pacea între Coroana franceză și cea engleză, după așa-numitul „Război de o sută de ani”. Moaștele aparținuseră familiei Plantagenet, ai cărei membri, cu două secole mai devreme, participaseră la a Patra Cruciadă.
Întors la Bologna, Nicola Albergati a încredințat Sfintele Moaște mănăstirii Certosa, unde el însuși începuse viața monahală și unde existau reguli stricte, cu privegheri și posturi aspre.
„Întrucât femeile nu puteau intra în mănăstire, călugării au mutat Sfintele Moaștele într-o biserică pe care o dețineau în interiorul orașului. În urma desființării mănăstirilor din nordul Italiei de către Napoleon, Sfintele Moaște au fost transferate în Catedrala Mitropolitană din Bologna. Altarul în care acestea sunt păstrate în prezent a fost amenajat prin contribuția unor mame creștine, în cinstea celei care a fost mama Sfintei Fecioare Maria și bunica Mântuitorului Iisus Hristos. Până astăzi, capul Sfintei Ana nu a părăsit niciodată Bologna”, se menționează în comunicat.
Sfânta Ana este considerată ocrotitoarea copiilor și a maternității, pentru că a zămislit la bătrânețe, după multe rugăciuni, lacrimi și post.
