Judecătoria Alba Iulia a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptelor, față de o femeie care, susținând că este colaboratoarea unui „clarvăzător” și „profitând de credulitatea și starea emoțională deosebită a persoanei vătămate”, a primit zeci de mii de euro de la o judecătoare din Sibiu, de teamă că, în caz contrar, copilul ei va suporta consecințe grave.
Potrivit informațiilor publicate pe portalul instanței din Alba Iulia, soluția, care este cu drept de apel, a fost dată miercuri. Judecătoria Alba Iulia a dispus încetarea procesului penal cu privire la inculpata E.M.C. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj și a admis în parte acțiunea civilă, obligând inculpata la plata sumei de 19.500 de euro și 37.805 lei către partea civilă.
Anterior, în 2019, femeia a fost condamnată la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, în formă continuată. Tot atunci, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de V. A. I., obligând inculpata la plata sumei de 37.805 lei și 29.500 de euro reprezentând daune materiale.
Potrivit motivării hotărârii Judecătoriei Alba Iulia din 13 septembrie, publicate pe rejust.ro, în actul de sesizare al instanței, înregistrat în 2017, „în sarcina inculpatei s-a reținut, în esență, că în perioada octombrie – noiembrie 2014, profitând de credulitatea și starea emoțională deosebită a persoanei vătămate, i-a solicitat acesteia suma de 38.000 euro, prin intermediul email-urilor, comunicând că în caz contrar copilul ei va suporta consecințe grave, cu referire chiar la decesul lui, sumă remisă în mai multe tranșe, pentru a nu se produce cele prezise”.
Din analiza ansamblului materialului probator administrat în cauză, instanța a reținut că, inițial, în perioada decembrie 2012 – iunie 2013, între persoana vătămată și numitul (…) a avut loc o corespondență, referitoare la situația familială a acesteia, în cadrul căreia cel din urmă i-a sugerat să depună o sumă de bani la două biserici, pentru copilul ei, pentru a fi ferit de suferințele ce ar urma în eventualitatea producerii unui divorț al bunicilor materni.
După ce „clarvăzătorul” ar fi suferit un accident de circulație, femeia i-a trimis acestuia, cu titlu de împrumut, 2.000 de euro, sumă necesară intervențiilor chirurgicale, și ulterior 1.700 de euro, pe numele „asistentei” acestuia, pentru a fi depuși la două biserici din Ungaria.
„În perioada octombrie – noiembrie 2014, inculpata (…) i-a prezentat persoanei vătămate, prin intermediul email-urilor, diverse scenarii implicând copiii lor, în sensul producerii unor evenimente nefericite, chiar și decesul acestora, fapt ce a condus la remiterea în mai multe tranșe a sumei de 38.000 euro, pentru a nu se concretiza evenimentele ‘prezise”’, se arată în motivare.
Pentru că nu deținea suma solicitată la un moment dat, respectiv 10.000 de euro, persoana vătămată a realizat un împrumut bancar. Altădată, pentru a obține suma de 28.000 de euro, persoana vătămată a apelat la tatăl său, care i-a împrumutat suma de 26.000 de euro, diferența fiind reprezentată de economiile personale ale acesteia.
Inculpata i-a trimis la un moment dat din Ungaria persoanei vătămate un pachet ce conținea un crucifix, destinat a asigura protejarea fiului acesteia.
„Cu toate că modalitatea de operare din prezenta cauză nu este una comună, se reține că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, după cum se va arăta în continuare. (…) s-a invocat faptul că, raportat la profesia persoanei vătămate, aceea de magistrat, este nefiresc ca o serie de texte, scrise în limba engleză, însă nu într-un mod care să denote o cunoaștere avansată a acestei limbi de către expeditor, să producă o stare de temere serioasă acesteia, instanța nu împărtășește această opinie. În primul rând, instanța subliniază că în prezenta cauză nu se analizează persoana vătămată prin prisma cerințelor profesiei sale în ceea ce privește lipsa posibilității intimidării sale, ci prin prisma posibilității insuflării unei stări serioase de temere, prin raportare la persoana victimei, iar nu a profesionistului privit la modul ideal. (…) aptitudinii actului de constrângere de a insufla victimei o stare de temere serioasă se realizează prin raportare la fiecare persoană vătămată în parte. Or, fiecare persoană este liberă să aibă credințele sale proprii, chiar și în măsura în care acestea presupun elemente de ezoterism ori parapsihologie sau de altă natură, care pentru majoritatea oamenilor poate părea o excentricitate”, se susține în motivarea hotărârii.
Se mai arată că, din cuprinsul declarației persoanei vătămate, reiese că aceasta a apelat, la un moment dat, la serviciile unui clarvăzător cu scopul de a afla unele aspecte de natură personală.
„Aceasta indică faptul că persoana vătămată credea că există persoane capabile să prevadă viitorul ori să aibă acces la informații privind terțe persoane pe o cale de natură ezoterică ori parapsihologie. Această credință în existența unor persoane cu capacități ezoterice superioare majorității oamenilor explică și faptul că în momentul primirii acelor e-mail-uri, persoana vătămată a trăit o stare de temere derivată din posibilitatea ca membrii familiei sale să fie victimele unor evenimente nefericite. (…) persoana vătămată a remis o sumă mare de bani, respectiv 38.000 euro, unei persoane pe care nu a cunoscut-o niciodată în persoană, este ușor de înțeles faptul că aceasta chiar credea că interlocutorul este o persoană care are capacitatea de a determina producerea unor evenimente nefaste, cu atât mai mult cu cât s-a recomandat ca fiind un colaborator al numitului (…) persoana cu presupuse abilități de clarviziune, la care a apelat inițial persoana vătămată, în considerarea credinței sale că acesta într-adevăr are capacitatea de a previziona viitorul. De vreme ce persoana vătămată a crezut în puterile paranormale ale interlocutorului, cu consecința remiterii sumelor de bani solicitate în mod injust, pentru a evita ca familia sa să sufere, se reține că mesajele pe care aceasta le-a primit, de la o presupusă colaboratoare a acestuia, au avut aptitudinea de a insufla persoanei vătămate o stare de temere serioasă”, a mai scris instanța.
Aceasta a avut însă în vedere că termenul de prescripție pentru infracțiunea dedusă judecății este de 8 ani și a reținut că răspunderea penală pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune s-a prescris în martie 2023.
În ceea ce privește banii, s-a reținut că inculpata a remis persoanei vătămate suma de 10.000 de euro, astfel încât s-a analizat temeinicia pretențiilor doar pentru suma de 28.000 de euro.
La vremea respectivă, persoana vătămată activa la o judecătorie din județul Sibiu, iar actualmente este judecător la o instanță superioară.
