Împlinirea a 100 de ani de la venirea Părinților Augustinieni Asumpționiști în România a fost marcată, duminică, printr-o serie de manifestări găzduite de Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj, la care au fost prezenți și mai mulți călugări asumpționiști veniți din diverse țări.
Sf Liturghie a fost celebrată duminică în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” de un sobor de 18 preoți, în frunte cu Episcopul Auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Cristian Crișan, printre care s-au aflat și asumpționiști.
Episcopul a transmis mesajul Cardinalului Lucian, care a afirmat că aniversarea a 100 de ani de prezență a Congregației Părinților Asumpționiști în România reprezintă o sărbătoare deosebită pentru întreaga Biserică.
„Această ocazie ne oferă oportunitatea de a reflecta asupra activității fructuoase a călugărilor în sânul Bisericii noastre, în mod special aici la Blaj, dar și de a împărtăși mărturii despre spiritul și lucrarea lor în cultura și viața spirituală a poporului greco-catolic român. (…). Prin modul lor de viață exemplar și prin slujirea lor devotată, călugării asumpționiști au reușit să formeze o adevărată comunitate, care îi însoțea pe credincioșii din Blaj pe drumul spre mântuire. Au acordat o atenție specială îndrumării spirituale, încurajând spovada și împărtășania deasă și promovând dezvoltarea cultului marian”, a arătat Cardinalul Lucian în mesajul său.
Episcopul le-a oferit călugărilor asumpționiști prezenți din partea Cardinalului Lucian o icoană cu cei 7 Fericiți Martiri, beatificați de Papa Francisc în iunie 2019 la Blaj.
Tot duminică, vor fi prezentate în catedrala din Blaj mărturii despre câteva figuri marcante de Părinți Augustinieni Asumpționiști, iar seara va avea loc un recital „Ten Strings”.
Primul călugăr asumpționist s-a stabilit în România în 1923 la Blaj. După câțiva ani, călugării asumpționiști au obținut de la Mitropolia din Blaj un teren în pădurea Cărbunari, unde în 1937 au construit o capelă după modelul celei de la Banneux. Şi după 1948, când Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică a fost interzisă, credincioșii din zonă mergeau la Cărbunari, chiar dacă nu erau slujbe religioase săvârșite în mod oficial. După 1990, pelerinajele au reînceput în mod organizat, fiind construit în zonă, pe lângă capelă, și un întreg ansamblu.
