
Mai multe piese unicat pentru fosta provincia Dacia Romană, cum ar fi un vas de bronz, care face parte din categoria balsamaria, o fibulă de bronz pe care sunt reprezentați doi cai sau o coasă de fier, au fost descoperite de arheologii Muzeului Național al Unirii (MNU) în zona de extindere a Cimitirului Municipal din Alba Iulia.
„Cercetarea arheologică ne-a uimit și pe noi prin rezultatele care au ieșit la iveală. Ştiam că vor fi complexe arheologice, nu știam însă densitatea acestora. Au fost găsite 56 de complexuri arheologice. Dintre acestea, 19 sunt complexe funerare, morminte databile în perioada romană, în special morminte de incinerație. Cinci sunt de înhumație”, a declarat, marți, într-o conferință de presă, arheologul George Bounegru.
Descoperirile se încadrează cronologic mai multor epoci istorice. Cele mai vechi aparțin fazei a III-a a Culturii Coțofeni, datate aproximativ la începutul mileniului III a. Chr., iar cele mai numeroase descoperiri aparțin perioadei romane.
Într-unul dintre mormintele de incinerație, inventarul funerar descoperit cuprindea un vas de lut, un vas de bronz, o cutiuță pentru farduri de la care s-au păstrat elemente metalice (bronz) de furnitură și cheia din bronz a acesteia, un cercel din aur, un pandantiv confecționat dintr-un denar republican la care erau atașate două tortițe din aur, precum și un număr de 6 mărgele confecționate tot din aur. Alăturat se afla un alt mormânt care avea, de asemenea, în inventar un cercel din aur și resturi de la o cutiuță similară. Mormintele erau grupate pe familii și sunt datate cu monede în faza canabelor Legiunii a XIII-a Gemina.
George Bounegru a precizat că a fost găsit un vas din bronz unicat la nivelul Provinciei Dacia, un balsamaria globular, cu decor antropomorf doar pe torți, dar și alte piese deosebite, cum ar fi piesele din aur.
Atât vasul de bronz, unic în peisajul descoperirilor funerare de la Apulum, cât și piesele din aur sunt susceptibile de a face parte din categoria Tezaur, fiind demarată procedura de clasare.
„Marea majoritate a mormintelor de epocă romană au fost jefuite încă din epocă. Avem aici niște cazuri fericite, în care mormintele nu au fost jefuite. În momentul în care am decis să intru să curăț aceste morminte, nu se vedea niciuna dintre piesele de aur. Dar se vedeau alte elemente, care ne indicau că este un mormânt extrem de bogat. Se vedea toarta vasului de bronz, dar se mai vedea și altceva: niște fragmente de bronz, care proveneau de la o cutie de toaletă. Se obișnuia în epoca romană ca în mormintele de femei să se pună și cutii în care femeile păstrează farduri și parfumuri. Şi noi am găsit o astfel de cutie”, a explicat, la rândul său, arheologul Ilie Lascu.

Acesta a menționat că piesele de aur erau împrăștiate, alături de oase, în întreg mormântul.
„La început, nu ne-am dat seama despre ce este vorba, apărând doar două mărgele, dar apoi găsind și o monedă prinsă cu aur ne-am dat seama că avem un pandantiv, o monedă republicană care este păstrată cel mai probabil datorită numelui care este trecut pe monedă și un cercel”, a mai spus Ilie Lascu.
Tot un unicat pentru Provincia Dacia și pentru care nu au fost găsite deocamdată analogii în imperiu, este o fibulă de bronz pe care sunt reprezentați la capete doi cai. „Mai sunt piese pe care este reprezentat un singur cal, dar cu doi cai nu am găsit în bibliografie”, a precizat arheologul.
O altă piesă unică pentru Apulum și extrem de rară în peisajul descoperirilor arheologice din Provincia Dacia este o coasă, databilă foarte clar la mijlocul secolului al III-lea, pe baza unei monede din bronz amestecat cu argint din timpul împăratului Filip Arabul (244-249 d. Chr.), au arătat cei doi arheologi.
Unealta agricolă este întreagă, în stare de conservare foarte bună.
Tot din epoca romană, din prima jumătate a secolului al II-lea p.Chr, au fost documentate două gropi din umplutura cărora a rezultat o mare cantitate ceramică. S-au recompus din cioburi câteva zeci de vase aparținând întregii game de olărie romană.
Cercetarea arheologică s-a derulat în zona de extindere a Cimitirului Municipal din Alba Iulia, pe o suprafață de circa 2.200 metri pătrați.








