Iubirea aproapelui, solidaritatea și armonia socială sunt tezaurul nostru prețios, iar în calitate de cetățeni ai unei țări care a luptat pentru democrație, avem datoria de onoare de a nu îi uita pe cei care au deșteptat conștiința de sine a românilor transilvăneni și pe umerii cărora s-a ridicat arcul unității naționale de la 1918, a spus președintele Klaus Iohannis, la evenimentul de miercuri, de la Blaj, ce marchează 75 de ani de la scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice.
„Este emoționant acest eveniment special prin care rememorăm atacul nedrept și nedemn la adresa libertății de conștiință, care s-a întâmplat în urmă cu 75 de ani, prin interzicerea de către regimul comunist a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice. Fiind cetățeni ai unei țări care a luptat pentru a-și câștiga democrația, avem datoria de onoare de a nu-i uita pe cei care au deșteptat conștiința de sine a românilor transilvăneni și pe umerii cărora s-a ridicat la 1918 arcul unității noastre naționale (…). În toamna lui 1948, la un secol de la Marea Adunare Națională de la Blaj, arestarea episcopilor greco-catolici Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu a constituit un nou pas din strategia comuniștilor de acaparare a puterii, de îndepărtare a poporului român de destinul său european și de amputare a tradițiilor noastre spirituale”, a afirmat Klaus Iohannis.
Președintele a adăugat că anul 1948 a fost marcat de lichidarea proprietății private și de prigoana declanșată asupra conducerii Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice și s-a încheiat cu desființarea acesteia.
„Persecuția declanșată împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice deschidea o nouă fază în asaltul comuniștilor asupra valorilor și instituțiilor democratice ale țării: etapa anihilării conștiințelor și a suprimării elitelor României. Scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice s-a petrecut, supremă umilință, chiar în ziua în care ar fi trebuit să fie onorată contribuția ei la Marea Unire”, a menționat președintele Iohannis, în alocuțiunea sa susținută în cadrul evenimentului desfășurat la Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Preasfânta Treime” de la Blaj.
El a amintit că imediat după Revoluție, la 30 decembrie 1989, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și-a reocupat locul în rândul cultelor, în viața religioasă a colectivităților și în dialogul interconfesional din țara noastră.
„În aceste vremuri foarte complicate în care ne aflăm, iubirea aproapelui, solidaritatea și armonia socială sunt tezaurul nostru prețios, pe care mă bucur să-l văd întărit prin rugăciune, caritate, respect și dialog interconfesional. În numele statului român, transmit înalta apreciere Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, contribuțiilor sale la patrimoniul spiritual și la modernitatea țării noastre”, a spus Klaus Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Blaj, cu Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică și a participat la un eveniment comemorativ care marchează 75 de ani de la scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite, Greco-Catolice.
Miercuri, la Blaj, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” are loc evenimentul „Ceasul Vinerii Mari – 75 de ani de la dezlănțuirea prigoanei împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică”.
Klaus Iohannis se află în a patra sa vizită la Blaj în calitate de șef al statului, precedentele trei având loc în primul mandat de președinte.
Scurtă istorie a distrugerii Bisericii Române Unite cu Roma
În anul 1948, după instaurarea dictaturii comuniste, Biserica Română Unită cu Roma, care număra în jur de 1,8 milioane de credincioși, a fost scoasă în afara legii. Prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, bunurile sale au fost preluate de către stat, iar cele aproximativ 2.500 de biserici au fost atribuite Bisericii Ortodoxe Române.
Anterior, în noaptea de 28 spre 29 octombrie 1948, episcopii greco-catolici au fost arestați, fiind închiși la Sighet, Gherla, Aiud, unde au fost supuși torturii și cei mai mulți au murit.
Prin Decretul Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, s-a abrogat Decretul nr. 358/1948 și s-a recunoscut oficial Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
Această biserică a luat naștere în Transilvania la sfârșitul secolului al XVII-lea, în contextul politic adus de integrarea Transilvaniei în Imperiul Austriac în 1691, prin unirea cu Biserica Catolică a unei părți a românilor ortodocși. În urma unirii, aceștia își puteau păstra ritul, tradițiile, limba liturgică, sărbătorile, respectiv specificul instituțional. În schimb, recunoșteau supremația papală, existența purgatoriului, împărtășirea cu azimă și Filioque.
„Școala Ardeleană” este curentul de idei iluministe din secolul al XVIII-lea, care afirma ideea emancipării omului prin cultură și educație, curent născut în cadrul Bisericii Greco-Catolice prin cărturarii ei formați la Blaj, Roma și Viena.
„Școala Ardeleană” a definit identitatea noastră națională prin opere documentate, a dovedit originea română a poporului român, latinitatea limbii române, continuitatea românilor pe teritoriul fostei Dacii și unitatea românilor, adevăruri care au stat la baza luptei pentru recunoașterea românilor ca națiune și a luptei pentru drepturi egale cu ale celorlalte națiuni din Ardeal.
