
Hărți din secolele XVI-XVII, provenite dintr-o colecție privată, sunt expuse, unele în premieră, la Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia, printre acestea regăsindu-se și una dintre primele hărți care înfățișează Transilvania, realizată de Johannes Sambucus și tipărită în anul 1566.
„Astăzi a fost vernisată la Muzeul Național al Unirii o expoziție de hărți. Expozițiile de hărți sunt ceva rar în spațiul expozițional muzeal românesc. Extrem de rare sunt câteva hărți care sunt expuse în premieră. Pentru prima dată, publicul din România poate să vadă hărți din secolul XVI, o hartă care reprezintă pentru prima dată spațiul geografic al Transilvaniei, hărți cu o valoare patrimonială, dar și valoare financiară extrem de mare”, a declarat, marți, la vernisajul expoziției, curatorul acesteia, muzeograful Liviu Zgârciu.
Sunt expuse 27 de hărți care aparțin unei persoane private din București, Nicolae Mihăilescu, în a cărei colecție se regăsesc peste 100 de reprezentări cartografice, inclusiv planigloburi.
Inclusiv la Alba Iulia sunt expuse planigloburi, datând din 1616, 1661,1689 sau 1690.
Sunt hărți care reprezintă Imperiul Otoman, tipărită la Antwerp în 1595, țara Sfântă – Palestina, realizată în 1629 la Amsterdam, Japonia, publicată tot la Amsterdam, în 1641, cursul Dunării în Europa Centrală, tipărită, din nou, la Amsterdam, la circa 1677.
Lui Abraham Ortelius îi aparține o hartă cu Marea Neagră, din 1590, tipărită la Antwerp, precum și una extrem de rară, a Imperiului Roman, realizată în anul 1581, tot la Antwerp. Cartograf și geograf flamand, Ortelius este creatorul primului atlas geografic modern, intitulat „Theatrum Orbis Terrarum” (Teatrul lumii).
Tot în premieră, publicul român poate vedea una dintre primele hărți care înfățișează Transilvania, realizată de Johannes Sambucus și tipărită în anul 1566 la Antwerp de Abraham Ortelius.
În expoziție mai sunt hărți reprezentând Transilvania, realizate de Sebastian Munster, în 1588, la Basel, Vincenzo Maria Coronelli, tipărită în 1697 în Veneția, și de Johann Homann, apărută la Nurnberg, în 1699.
Despre harta realizată de Sambucus a vorbit și managerul general al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi din București, Cristina Toma.
„Harta lui Johannes Sambucus, de secol XVI, e importantă din punct de vedere istoric, pentru că a fost realizată de acest Sambucus, care a fost elevul lui Honterus (Johannes Honterus – nota red.) Este important în mod particular acest lucru, pentru că Honterus, născut fiind aici, în Transilvania, a fost primul cartograf care a realizat o hartă a locului în care trăiește. Toți ceilalți cartografi care sunt prezenți în expoziție, dacă au realizat hărți ale regiunilor istorice românești le-au realizat fără să fi fost aici. Deci, le-au realizat bazându-se pe informații provenite din alte părți. Prin urmare, hărțile realizate de acești cartografi pot fi mai inexacte decât harta realizată de Honterus și ulterior de Sambucus”, a explicat Cristina Toma.
Cu ocazia vernisajului, la care a fost prezent și Arhiepiscopul Irineu de Alba Iulia, a fost lansat și un catalog al hărților expuse.
Expoziția este deschisă până în 7 aprilie.








