La 1 ianuarie 2024, numărul copiilor cu vârste între 0 și 17 ani, cu domiciliul în România, era de 3,796 milioane, în scădere cu 80.700 față de aceeași perioadă a anului precedent, conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică, emis cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului.
Procentul minorilor în totalul populației rezidente a fost de 17,4% la 1 ianuarie 2024, în scădere față de anii anteriori. În segmentul de populație sub 18 ani, băieții reprezentau 51,4%, depășind procentul fetelor; raportul de masculinitate fiind de 1.057 băieți la 1.000 fete.
Conform INS, în 2023, numărul născuților-vii înregistrați în România a fost de 155.430, cel mai mic număr din 1930 până în prezent. Rata fertilității a scăzut, ajungând la 30,7 născuți-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani).
Cele mai ridicate rate ale natalității în 2023 au fost în regiunile Nord-Vest (8 născuți-vii la 1.000 locuitori) și Centru (7,7 născuți-vii la 1.000 locuitori), în timp ce cele mai scăzute rate au fost în regiunile Sud-Est (6,4 născuți-vii la 1.000 locuitori) și Sud-Vest Oltenia (6,3 născuți-vii la 1.000 locuitori).
La începutul anului școlar 2023/2024, populația școlară era de 3,466 milioane, în cadrul unei rețele de învățământ cu 7.102 unități și 245.000 cadre didactice.
Dintre aceștia, 547.700 erau înscriși în creșe și grădinițe, 1,597 milioane în învățământul primar și gimnazial, iar 602.000 în învățământul liceal. Gradul de cuprindere în învățământ al populației de vârstă școlară a fost de 70,3%. Dintre elevii înscriși, 2,190 milioane frecventau cursurile în mod obișnuit.
Scăderea numărului de copii înregistrată în țară va avea un impact semnificativ asupra economiei naționale, motiv pentru care este necesară elaborarea unor strategii eficiente pentru contracararea acestei tendințe.