Echilibrul între viața personală și cea profesională, somnul, odihna și alimentația sunt considerate de români pe primele locuri cu impactul cel mai mare asupra calității vieții, conform unui studiu realizat de Centrul de Informare, Prevenire, Risc și Analiză (CIPRA), prezentat luni.
Studiul, realizat în luna iunie pe un eșantion de 1.008 de intervievați, prin metoda CATI, cu ajutorul Reveal Marketing Research, a fost prezentat la dezbaterea „Îmbunătățirea calității vieții copiilor și promovarea egalității de șanse”, organizată de CIPRA și comisia pentru egalitatea de șanse a Camerei Deputaților.
Cercetarea a analizat aspectele care influențează calitatea vieții de familie, de la factorii predominanți de stres pentru părinți sau cauzele principale ale conflictelor în familie, până la dificultatea de a menține un echilibru satisfăcător între obligațiile profesionale și cele familiale.
„Anul acesta, în mod surprinzător, somnul și odihna au trecut pe prima poziție în ceea ce privește aspecte importante asupra calității vieții, detronând alimentația, care este anul acesta pe locul trei. Dacă ne uităm pe cifre, vedem că somnul și odihna este un aspect cu impactul cel mai mare asupra calității vieții pentru persoanele între 25 și 35 de ani, iar echilibrul între viață personală și cea profesională a înregistrat o creștere, 52% dintre respondenți o consideră foarte importantă, în general, cei cu venituri ridicate și femeile mai mult decât bărbații. Alimentația a scăzut, are un procent de 51%, dar este foarte importantă pentru categoria de persoane între 55 și 65 de ani”, a explicat Nadia Lazăr, director executiv al Asociației CIPRA.
De asemenea, în privința timpului petrecut cu familia, 45% dintre respondenți au răspuns că petrec între 3 și 5 ore pe zi cu copiii, în general persoanele cu vârste între 45 și 54 de ani și cu venit ridicat, iar mai mult de 10 ore cu copiii stau femeile cu vârste între 25 și 35 de ani, cu un venit scăzut.
Totodată, 78% dintre respondenți se consideră părinți foarte buni pentru copiii lor, în special bărbații și persoanele cu venit ridicat. Printre lucrurile pe care le fac părinții pentru a le oferi copiilor lor o viață de calitate se numără: timpul de calitate petrecut împreună cu ei (67%), preocuparea constantă față de starea lor de sănătate (50%), alimentația sănătoasă oferită (47%), concediile anuale și/sau taberele școlare (44%), cumpărarea lucrurilor la modă, pe care și le doresc copiii (35%) și înscrierea la anumite cursuri (33%).
Conform studiului, părinții români sunt preocupați cu privire la copiii lor în legătură cu dependența acestora de dispozitive digitale (62%), urmată de riscul consumului de droguri (47%) și confruntarea cu bullyingul (42%).
Comunicarea și încrederea sunt indicate de 91% dintre părinți ca fiind aspectele cele mai eficiente în educarea unui copil.
„Femeile, persoanele cu venituri reduse și cei cu vârsta între 45 și 65 de ani consideră într-o mare măsură că acesta este importantă și comunicarea și încrederea sunt mecanisme eficiente în educarea copiilor. Opt din 10 părinți consideră că indulgența și înțelegerea sunt cu mecanisme eficiente în educarea copilului. Observăm pe ultima poziție recompense și sau pedepse și aici avem, în general, bărbații – 55% dintre respondenți, cu vârste între 18 și 24 de ani și cu un venit scăzut sau mediu”, a mai explicat Nadia Lazăr.
În legătură cu principalele cauze ale conflictelor în familie, respondenții au plasat pe primul loc comunicarea insuficientă (41%), urmată de împărțirea cheltuielilor (38%) și timpul prea puțin petrecut împreună.
În privința surselor de stres în familie, pe prima poziție se află preocuparea de a asigura copilului un viitor sănătos, urmată de preocuparea de a fi un părinte implicat în activitățile zilnice, pe poziția a treia preocuparea de a petrece stilul de calitate cu copiii, preocuparea de a asigura copilului un standard de viață mai bun și pe ultima poziție preocuparea de a fi un partener modern, a mai explicat Nadia Lazăr.
Printre grijile părinților semnalate sunt: bullingul de la școală (42%), urmate de abuzul de droguri și stresul, iar pe ultimele poziții apar suicidul și sarcina la vârsta adolescenței, a mai precizat Nadia Lazăr.
Vicepreședintele comisiei pentru egalitatea de șanse, Carmen Holban, a afirmat, la dezbatere, că subiectul referitor la starea de bine a copiilor este „esențial”, menționând „importanța asigurării unui mediu echitabil și sprijinitor pentru dezvoltarea lor”.
„Discutăm despre cum putem face ca viețile copiilor noștri să fie mai bune, mai fericite și mai împlinite. Știm că familia într-adevăr este sufletul societății, însă în această activitate zilnică între încercarea aceasta de a echilibra responsabilitățile profesionale cu cele personale uneori uităm de copiii noștri și ei sunt viitorul nostru, ei sunt ceea ce avem mai bun și pentru ei trebuie să dăm și să atingem un potențial maxim”, a afirmat Holban.
Ea a spus că fiecare copil, indiferent de gen, trebuie să aibă acces la aceleași oportunități și resurse.
„Este vital să construim un mediu în care toți copiii să poată străluci și să se simtă bine”, menționând că toți copiii trebuie să aibă acces la educație de calitate.
Potrivit lui Carmen Holban, activitățile culturale, sportive și de recreere sunt „esențiale pentru dezvoltarea echilibrată și sănătoasă a copiilor”.
Ea a mai spus că responsabilitatea este de a asigura respectarea și protejarea drepturilor copiilor.
La rândul său, deputatul minorităților naționale Iulius Firczak a afirmat că apreciază importanța acestui studiu, care oferă decidenților politici posibilitatea de identifica mecanismele pentru a asigura echilibrul în viața de familie.
„O viață de familie armonioasă se reflectă pozitiv atât în societatea contemporană, cât și în viitor. Problemele din cadrul familial pot avea consecințe economice semnificative, deoarece ele afectează atât bunăstarea individuală, cât și eficiența și productivitatea economică la nivelul societății. De exemplu, stresul și conflictele în familie pot duce la probleme de sănătate mentală și fizică pentru membri, ceea ce poate duce la creșterea cheltuielilor cu îngrijirea medicală și cu pierderea productivității la locul de muncă din cauza absențelor medicale”, a spus Firczak.
Potrivit acestuia, copiii proveniți din familii cu dezechilibre pot avea performanțe academice și comportamentale scăzute, ceea ce poate limita potențialul de succes în viitor.
El a vorbit și despre sursele de conflict în familie, menționând, în acest sens, problemele financiare. Deputatul a menționat importanța educației financiare.
„Studiile arată că persoanele cu un nivel ridicat de cunoștințe financiare iau decizii economice mai bune și au o probabilitate mai mică de a se confrunta cu probleme financiare majore”, a mai spus deputatul.
