Examenele naționale, indiferent că este vorba despre Evaluarea Națională sau Bacalaureat, înseamnă încheierea unui ciclu de studii gimnaziale sau liceale, dar, în același timp, reprezintă pentru elevi sau părinți un factor de stres psihologic.
Profesorul Claudia Sava, care de 33 de ani predă Limba și literatura română la un colegiu din Iași, a declarat pentru Agerpres că examenele naționale au două componente – una academică și una psihologică, emoțională, care trebuie gestionate.
„Componenta academică este aceea care necesită un efort intelectual, concentrare, lectura atentă a cerințelor, indiferent de nivel, că suntem la Evaluarea Națională sau la examenul de Bacalaureat, înțelegerea cerințelor, a textelor suport și concentrarea pe ceea ce se așteaptă. O lectură atentă a enunțurilor înseamnă, spunem noi, profesorii, că jumătate din cerință este rezolvată. Mai există o componentă a acestor probe. E vorba de componenta emoțională. Și aici se face diferența între copiii care sunt buni competitori și copiii care sunt mai ezitanți. Copiii buni competitori reușesc să-și gestioneze emoțiile. Nu există examene fără emoție, dar reușesc să construiască. Aceste trăiri îi ajută să se concentreze pe ceea ce au de rezolvat”, a afirmat Claudia Sava, care în prezent predă Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași.
Potrivit acesteia, este foarte importantă gestionarea corectă a timpului înainte de probe.
„E vorba de odihnă, de relaxare. Este știut faptul că informația științifică, academică se fixează prin odihnă, prin somn. De asemenea, este foarte important și climatul familial, adică e vorba aici de felul în care părinții știu să empatizeze, să solidarizeze, să sprijine copilul. Adolescența, prin excelență, este o vârstă cu furtuni emoționale și sigur că nu există o recomandare valabilă pentru toți copiii. Poate n-ar fi rău ca părinții să le spună copiilor că presiunea nu este atât de mare și că majoritatea persoanelor care au acum 15 – 16 ani, dacă ne raportăm la Evaluarea Națională, sau 18 – 20 de ani, dacă ne raportăm la Bacalaureat, au trecut prin această experiență și au supraviețuit. Deci este o experiență necesară, este un prag și abordarea sa cu o naturalețe, calm va aduce cu siguranță rezultate mai bune decât un stres ieșit din comun”, afirmă Claudia Sava.
Există și părinți anxioși!
Înainte și în timpul examenelor naționale nu doar elevii sunt supuși stresului, ci și părinții se dovedesc a fi în multe cazuri anxioși.
„Poate nu ar fi rău ca părinții să încerce, fiind vorba despre adulți, să-și controleze emoțiile, pentru că ei au altă experiență de viață. Poate n-ar fi rău să se raporteze la ceea ce au trăit ei înșiși în perioada examenelor și să-și amintească faptul că nu le-a fost foarte ușor și tocmai din această cauză să încerce să le creeze copiilor un climat afectiv echilibrat și empatic. Iar dacă simt că nu pot să facă asta, sigur, există modalități. Am lăsat copilul la examen, merg, identific o modalitate spirituală de a-l ajuta într-un fel”, explică prof. dr. Claudia Sava.
Dar se pare că emoția cea mai puternică o au elevii atunci când în sală sunt aduse subiectele de examen.
„Există un moment în care elevii primesc subiectele, indiferent de materie și de vârsta lor. Și la o scanare rapidă, copilul poate să identifice o seamă de subiecte care par să fie o tablă ștearsă în mintea lor. Li se pare că sunt câteva subiecte pe care nu le știu. ‘E clar că n-am să mă descurc’. În astfel de situații este bine să identifice subiectele la care au senzația că se descurcă, să înceapă să lucreze acele elemente din test și vor observa că în background creierul identifică soluții și pentru celelalte cerințe, astfel încât, cu multă răbdare și cu mult calm și cu multă concentrare, vor reuși să rezolve tot ceea ce au de rezolvat. Așadar, nu trebuie să se sperie dacă vor găsi în teste subiecte foarte solicitante sau la care li se pare că nu știu nimic. De fapt, ei știu, dar creierul este atât de bombardat de ceea ce i se întâmplă încât nu reușește să facă toate conexiunile în același timp. Ele se fac treptat pe parcursul probei. Eventual pot să-și noteze pe ciornă cu semnul exclamării subiectul X că trebuie rezolvat de acum înainte, ca să nu lase nimic nerezolvat în urmă”, menționează profesoara.
Ce este absolut greșit?
Aceasta a explicat pentru Agerpres că înainte de examen există un obicei al elevilor de a repeta totul la foc automat, unii recurgând la astfel de „tactici” și cu câteva ore înainte de probă sau sunt copii care stau noaptea de dinaintea examenului și repetă din materie.
„Este absolut greșit. Este recomandat chiar cu o zi înainte de examen să avem activități relaxante, plimbări, un film vesel, o lectură plăcută. Asta e înainte de examen. De asemenea, să avem grijă să ne odihnim foarte bine în noaptea de dinainte”, este sfatul profesoarei.
În ceea ce privește cele mai frecvente greșeli ale elevilor în timpul examenelor scrise, aceasta atenționează: „Copiii nu citesc cu atenție enunțul. Sunt situații în care sau au de identificat două-trei situații și identifică din grabă doar una sau două, spunând; n-am mai găsit altceva, pentru că nu au răbdarea de a aborda subiectul liniștit, cuminte, fără presiune. Așadar, cam în zona asta se fac greșelile frecvente pe care le identificăm noi ca profesori”.
