Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei, marcată anual la 28 iulie, are menirea de a crește gradul de conștientizare privind hepatita virală, o inflamație a ficatului care provoacă o serie de probleme de sănătate, inclusiv cancerul de ficat, indică site-ul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), www.who.int.
Inițiativa marcării acestei zile a fost luată în 2008 de Alianța Mondială pentru Hepatită (AMH), iar data de 28 iulie a fost aleasă și în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 – 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.
Tema din 2024 a acestei zile este „It’s time for action” – „Este timpul pentru acțiune”. Având în vedere faptul că o persoană moare la fiecare 30 de secunde din cauza unei boli legate de hepatită, trebuie să accelerăm acțiunile pentru o mai bună prevenire, diagnostic și tratament pentru a salva vieți și a îmbunătăți starea de sănătate, se amintește pe site-ul www.who.int.
OMS își propune să obțină eliminarea hepatitei ca amenințare pentru sănătatea publică până în 2030. În ciuda instrumentelor mai bune pentru diagnostic și tratament și scăderii prețurilor produselor, ratele de acoperire a testelor și tratamentului au stagnat. Totuși, atingerea obiectivului OMS de eliminare până în 2030 ar trebui să fie încă realizabilă, dacă se iau măsuri rapide acum, subliniază www.who.int.
Hepatita este de obicei cauzată de o infecție virală sau de agenți neinfecțioși (cum ar fi medicamente, toxine, alcool). În fiecare zi ficatul îndeplinește peste 500 de funcții vitale, și tot în fiecare zi 6.000 de oameni sunt nou infectați cu hepatită virală, de aceea testarea, tratarea și prevenirea hepatitei virale sunt atât de importante.
Există 5 tulpini principale ale virusului hepatitei – A, B, C, D și E. Chiar dacă toate cele 5 tipuri de virus provoacă boli hepatice, ele diferă în modul de transmitere, severitatea bolii, distribuția geografică și modul în care pot fi prevenite.
Împreună, hepatitele B și C sunt cele mai frecvente infecții. Aproximativ 3.500 de oameni mor din cauza infecțiilor cu hepatită B și C în fiecare zi, adică aproximativ un deces din cauza hepatitei la fiecare 30 de secunde.
În 2022, 304 milioane de oameni trăiau având hepatită cronică B și C, iar 1,3 milioane de oameni au murit ca urmare a hepatitei cronice B și C. Tot în 2022, doar 45% dintre nou-născuți au primit vaccinul împotriva hepatitei B în 24 de ore de la naștere, conform www.who.int.
La nivel global, există un număr mare de persoane nediagnosticate și netratate care trăiesc cu hepatită. Aproape 220 de milioane de persoane cu hepatită B și aproape 36 de milioane de persoane cu hepatită C sunt nediagnosticate. Majoritatea simptomelor apar doar odată ce boala este avansată, majoritatea oamenilor descoperind că au hepatită B sau C numai atunci când dezvoltă boala hepatică gravă sau cancer. Chiar și după diagnostic, acoperirea tratamentului și îngrijirii persoanelor care trăiesc cu hepatită este incredibil de scăzută.
Hepatitele virale sunt boli infecțioase vindecabile dacă se asigură tratamentul și continuitatea lui. Dar, deși există îndrumări și instrumente pentru a diagnostica, trata și preveni hepatita virală cronică, aceste servicii sunt încă prea des inaccesibile comunităților și uneori sunt disponibile doar în spitalele centralizate sau specializate. De aceea, sunt necesare: extinderea accesului la testare și diagnosticare pentru a se asigura ca mai multe persoane să poată avea acces la tratamentul de care au nevoie; descentralizarea îngrijirii celor bolnavi de hepatită, pentru a aduce îngrijirea mai aproape de pacienți prin utilizarea serviciilor de sănătate comunitare; integrarea îngrijirii în serviciile de sănătate existente, combinarea tratamentului hepatitei cu asistența primară, serviciile pentru HIV și programe de reducere a riscurilor după caz, pentru a oferi îngrijire mai accesibilă și mai completă etc., se amintește, de asemenea, pe www.who.int.
În 2016, OMS a lansat strategia sectorială globală în sănătate care are ca scop eliminarea hepatitelor virale ca amenințare pentru sănătatea publică până în anul 2030, iar România și-a asumat această strategie prin Planul – cadru național pentru controlul hepatitelor virale, se menționa într-un comunicat de presă din 5 noiembrie 2021 al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România.
