Ministrul de Externe, Oana Țoiu, anunță recuperarea coifului de aur de la Coțofenești și a brățărilor dacice, după o amplă colaborare între România și Țările de Jos.

Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice, unele dintre cele mai valoroase artefacte ale patrimoniului românesc, se întorc în țară după un an de investigații internaționale. Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a subliniat importanța colaborării dintre autoritățile române și cele olandeze. Potrivit acesteia, recuperarea tezaurului reprezintă rezultatul unui efort comun susținut, în care au fost implicate structuri judiciare și polițienești din ambele state, cu sprijinul Eurojust.
Ministrul a precizat că, în ciuda faptului că România primise deja despăgubiri în valoare de 5,85 milioane de euro prin mecanismele de asigurare, prioritatea a rămas recuperarea efectivă a artefactelor. „Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice, comori vechi de 2.500 de ani, se întorc acasă. După un an de căutări și eforturi comune, am înțeles cât de important este să nu renunțăm atunci când miza este un obiect atât de valoros pentru generații întregi”, a transmis Oana Țoiu pe pagina ei de Facebook.
Aceasta a menționat că a discutat direct cu Tom Berendsen, subliniind rolul comunicării constante între autorități în deblocarea situației.
Coiful, simbol al identității naționale
Șefa diplomației române a insistat asupra valorii simbolice a tezaurului, care depășește cu mult orice evaluare financiară. „Prioritatea a fost întotdeauna valoarea inestimabilă a tezaurului pentru identitatea noastră, pentru patrimoniul universal și pentru încrederea în circuitul expozițional internațional”, a transmis aceasta. Artefactele au fost furate în 2025 din Muzeul Drents, unde făceau parte din expoziția „Dacia – Tărâmul Aurului și Argintului”.
Urmează expertiza și repatrierea completă
Autoritățile urmează să finalizeze procedurile de evaluare a stării de conservare a pieselor și să stabilească calendarul exact pentru repatrierea completă. Potrivit ministrului, informațiile preliminare sunt încurajatoare, iar obiectele ar putea fi expuse din nou publicului din România în perioada următoare, după reintegrarea în patrimoniul Muzeul Național de Istorie a României. În paralel, procesul penal continuă în orașul Assen, unde cei responsabili de furt urmează să răspundă în fața legii.








