Astăzi se împlinesc 35 de ani de la revenirea acasă a Catedralei Arhiepiscopale Majore „Sfânta Treime” din Blaj, inima spirituală a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, simbol al credinței, demnității și rezistenței.

La 19 mai 1991, după decenii de suferință și persecuție începute în anul 1948, când Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii de regimul comunist, Catedrala Blajului a revenit proprietarului de drept: Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
Acea zi a însemnat mai mult decât redeschiderea porților unui edificiu istoric. A fost un moment de dreptate, de vindecare și de întoarcere acasă pentru o comunitate care și-a păstrat credința vie în clandestinitate, prin mărturisire și jertfă.
Gestul istoric din mai 1991
Un gest memorabil a rămas înscris în istoria Blajului: Părintele Ioan Fărcaș, parohul ortodox al Catedralei, a deschis porțile lăcașului și i-a invitat pe greco-catolici în interiorul bisericii, mărturisind, cu sinceritate și curaj, credința catolică:
„Ceea ce fac acum, nu o fac din oportunism, ci din pură convingere, pe care am avut-o și am primit-o de la înaintașii mei, în mod deosebit de la bunici, părinți sau de la toți aceia care au vrut să pună în inima mea ceva bun”.
Îmbrățișarea dintre Mitropolit și preot
Înalt Preasfinția Sa Alexandru Todea, Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, care peste numai nouă zile urma să fie creat Cardinal de către Papa Ioan Paul al II-lea, l-a primit atunci, cu brațele deschise, pe Părintele Ioan Fărcaș, în rândul comunității Bisericii Greco-Catolice, ca preot al Bisericii Române Unite cu Roma.

Reperele primului mare edificiu baroc
Ctitorită de Episcopul Inocențiu Micu Klein și sfințită de Episcopul Petru Pavel Aron, Catedrala „Sfânta Treime” rămâne un simbol al spiritualității și culturii românești, primul mare edificiu baroc din mediul românesc și martor al istoriei noastre.
La acest ceas aniversar, aducem recunoștință tuturor celor care au mărturisit credința cu prețul libertății și al vieții, și ne rugăm ca exemplul lor să rămână viu în inimile generațiilor de astăzi.








