Rămășițele luptătorului anticomunist Ioan Andreşel au fost descoperite de arheologi

Osemintele unui „chiabur” împuşcat de Securitate în vara lui 1950 a fost decoperit luni pe teritoriul comunei Bistra, județul Alba.

Cadavrul a fost îngropat într-un loc izolat, la peste 1.200 de metri altitudine în Munţii Apuseni și a fost descoperit în cadrul unei acţiuni de investigaţii arheologice organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Coordonatorul cercetărilor, Gheorghe Petrov, expert IICCMER, a declarat luni seara pentru Agerpres, că, în urma unei acţiuni de investigaţii arheologice desfăşurată pe teritoriul comunei Bistra, la peste 11 kilometri de centrul satului, în zona Poarta între Căi, arheologii au descoperit la o adâncime de circa 70 de centimetri rămăşiţele lui Ioan Andreşel, executat de Securitate în 16 august 1950.

Locul mormântului lui Ioan Andreşel a fost stabilit cu aproximaţie prin confruntări repetate cu mai mulţi martori care au fost transportaţi de-a lungul timpului în teren, fiind căutat, verificat şi identificat cu precizie de echipa arheologică la începutul lunii septembrie.

Investigaţiile s-au desfăşurat în prezenţa unui procuror militar, de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care a fost sesizată de IICCMER în privinţa acestui caz de omor şi a locului unde victima a fost înhumată. De asemenea, la cercetări au participat poliţişti şi specialişti ai Serviciul Judeţean de Medicină Legală Alba.

În cursul zilei de marţi va avea loc o slujbă religioasă, după care rămăşiţele pământeşti ale lui Andreşel vor fi „extrase” şi „recoltate” de arheologi, a menţionat Petrov.

Potrivit unui comunicat al IICCMER, Serviciul Judeţean al Securităţii Poporului Turda a organizat, în august 1950, o acţiune represivă de intimidare şi constrângere a populaţiei din Bistra, suspectată că ar avea legături cu partizanii anticomunişti din zonă, inclusiv cu organizaţia de rezistenţă armată anticomunistă Frontul Apărării Naţionale.

„În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Câmpeni şi cu miliţieni de la Posturile de Miliţie Bistra şi Câmpeni, au reţinut şi transportat la sediul Securităţii din Câmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea şi Ihuţ Traian, dar şi persoane cu o stare materială mai bună, considerate ca fiind chiaburi şi suspectate că ar acorda sprijin partizanilor. (…) În urma aşa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situaţia creată în Bistra se fac vinovaţi trei chiaburi şi anume Andreşel Ioan, Pom Traian şi Trifa Iosif, ultimii doi fiind deja reţinuţi la Câmpeni. Măsurile dispuse de Securitate au fost ca cei trei să fie imediat executaţi în locuri prestabilite”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, în dimineaţa zilei de 16 august 1950, Traian Pom şi Iosif Trifa au fost duşi la Bistra, de unde au fost transportaţi pe jos şi executaţi prin împuşcare în locuri diferite. În aceeaşi zi, Ioan Andreşel, de 73 de ani, a fost căutat şi ridicat de la o locuinţă pe care o avea în munte, la Dosul Neagului, după care, potrivit mărturiilor unor localnici, a fost maltratat şi transportat pe o distanţă de circa 1,5 kilometri până la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi, unde a fost executat prin împuşcare.

„Cadavrul lui Andreşel Ioan, precum şi trupurile celorlalte două victime, au fost lăsate pe locurile de execuţie, fiind îngropate a doua zi, în 17 august. Pentru săparea gropilor de mormânt au fost aduse cu forţa rude ale celor doi partizani, Selagea şi Ihuţ, precum şi alţi oameni mai înstăriţi din Bistra, care fuseseră anchetaţi la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu. Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton pe care era scris: «Cine face ca el, ca el să păţească»”, se mai menţionează în comunicat.

Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună vreo cruce sau un alt semn de recunoaştere. Din datele culese de la urmaşii lui Andreşel, rezultă că la mormântul acestuia a fost pusă o cruce de lemn prin 1958, după ce fiica sa a revenit din deportare şi ginerele său s-a eliberat din penitenciar. Între timp, crucea de lemn a dispărut, dar după 1990, când nu se mai cunoştea locul precis al mormântului, s-a pus undeva în apropiere o cruce metalică fixată într-o fundaţie de beton, care şi aceasta s-a risipit, fiind dislocată de utilajele ce deserveau o exploataţie forestieră din zonă.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că decesul lui Ioan Andreşel a fost înregistrat oficial în registrul de stare civilă al comunei Bistra abia în 4 aprilie 1967, dată la care a fost eliberat şi certificatul de deces.

Ioan Andreşel a fost încadrat de comunişti la categoria „chiaburi”. Familia Andreşel avea multe animale şi o suprafaţă apreciabilă de teren, alcătuită din pământ arabil, păşune şi pădure, având pe lângă o casă în zona centrală a localităţii Bistra, şi o locuinţă sezonieră, amenajată în munte. Totodată, împreună cu ginerele său, Andreşel deţinea în comună o prăvălie, o cârciumă şi un depozit de lemne.

Investigaţiile în cazul crimelor de la Bistra au fost începute încă din vara anului 2008.

Cercetările au fost efectuate de către un colectiv de arheologi de la IICCMER, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii din Aiud.