Autorităţile din Alba Iulia estimează că zeci de mii de turişti vor vizita, după restaurare, Palatul Principilor din Alba Iulia, construit în secolul al XV-lea, fostă reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul şi în care ar urma să fie amenajat un Muzeu al Principatului Transilvaniei.
„Prin proiect sunt gândite şi pârghii prin care se urmăreşte creşterea constantă a numărului de vizitatori, după finalizarea lucrărilor de restaurare a corpului principal al Palatului Principilor: de la circa 2.000 acum, la 26.000 după primul an de implementare a proiectului şi la peste 60.000, după încă cinci ani”, informează un comunicat dat publicității joi de către Primăria Alba Iulia.
Valoarea totală a investiţiei este de peste 21,7 milioane de lei, adică echivalentul a 5 milioane de euro, din care 98% finanţare nerambursabilă. Proiectul ar urma să fie implementat în următorii doi ani, până în aprilie 2020.
„În primul rând, se doreşte amenajarea unui Muzeu al Principatului Transilvaniei, în care să fie valorificate vestigiile din vremea în care Alba Iulia era capitala Transilvaniei. (…). Apariţia unui muzeu specializat pe prezentarea unei perioade de aur din istoria Transilvaniei, când curtea princiară de la Alba Iulia se remarca prin lux şi etichetă, ar determina creşterea varietăţii serviciilor culturale în Cetatea Alba Carolina. Prezentarea în cadrul unor expoziţii permanente a unor «fragmente» ale curţii princiare de la Alba Iulia, cu reconstituirea acestor spaţii cât mai aproape de starea lor originală, din perioada în care au funcţionat, ar fi un real câştig, atât pentru Alba Iulia, dar şi pentru turiştii români şi străini”, apreciază autorităţile locale.
Se vor avea în vedere atât etapele de construcţie a clădirii, cât şi picturile valoroase din epoci diferite, care pot fi conservate in situ.
Potrivit istoricilor implicaţi în cercetarea Palatului, Muzeul ar aduce în atenţia publicului larg cel puţin 200 de ani de istorie a Transilvaniei.
Muzeul ar fi locul în care s-ar putea prezenta istoria Principatului Transilvaniei, pe baza unor documente istorice, hărţi, planuri, machete, arbori genealogici ai dinastiilor princiare, dar şi cu obiecte de artă şi de artă decorativă din secolele XVI-XVIII. Pentru a fi cât mai interactive, evenimentele istorice ar putea fi prezentate vizitatorilor prin apelarea la metoda modernă a reenactmentului, precum şi la ateliere creative, cum ar fi cele de desen, pictură, proiectare digitală.
Palatul Principilor este considerat de către specialişti cea mai importantă clădire administrativă din Transilvania şi îmbină mai multe stiluri arhitectonice, respectiv gotic, renascentist şi baroc. Timp de peste 150 de ani, între 1541 şi 1699, „soarta regiunii a fost dirijată” de la Alba Iulia, din acest palat.
În prezent, licitaţia pentru atribuirea lucrărilor este în derulare, menţionează sursa citată.
Contractul de finanţare cu fonduri europene a fost semnat în primăvara anului trecut.
Deocamdată, va fi restaurată cea mai importantă parte din palat. Pentru reabilitarea tuturor celor şapte corpuri de clădire şi două curţi interioare, care ocupă în total peste 33.000 de metri pătraţi, ar fi necesare în jur de 33 de milioane de euro, a declarat, anul trecut, Mircea Hava.
Palatul se află, din 2009, în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia şi în administrarea Consiliului Local.
Aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice şi a Sălii Unirii, fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat şi extins în secolele XVI-XVII. Iniţial, clădirea a avut drept destinaţie reşedinţa Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau şi autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reşedinţă princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul.
Clădirea a fost grav avariată de turci şi tătari, în timpul marilor invazii din 1658 şi 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul şi cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie, rămânând cu destinaţie militară până în urmă cu peste un deceniu.
Comentarii recente