O expoziţie cu fotocopii ale unor rapoarte întocmite înainte de 1989 de Securitate în judeţul Alba ne reaminteşte că deşi acum e normalitate să vedem rafturile supermarket-urilor pline sau să putem vorbi liber, în anii ’80 erau foarte greu de găsit în magazine alimente uzuale, scrie Agerpres.
Expoziţia este găzduită de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi poate fi vizitată până pe 23 februarie.
Aceste fotocopii ale documentelor provenite din arhiva CNSAS îi ajută pe vizitatorii mai tineri să afle despre lipsurile materiale cu care se confrunta în comunism populaţia, dar şi că se vorbea în şoaptă, şi numai cu persoane de încredere, despre cât de greu se supravieţuia. Vizitatorii mai pot afla şi despre cum profesorii şi elevii erau supravegheaţi de Securitate sau în ce manieră era introdusă tehnica de ascultare într-o locuinţă.
Astfel, dintr-un buletin informativ al Securităţii privind starea de nemulţumire a populaţiei din Alba Iulia şi judeţul Alba în ceea ce priveşte lipsurile materiale, datat iulie 1989, aflăm că “în ultima perioadă de timp, au continuat să fie semnalate unele comentarii” în rândul cetăţenilor, mai ales ale celor din mediul urban, referitoare la aprovizionarea cu produse agroalimentare.
Potrivit celor care au întocmit raportul în cauză, populaţia invoca, în principal, „lipsa sau existenţa în cantităţi nedestulătoare” a unor produse de bază, cum sunt carnea, untul, mezelurile, ouăle, brânzeturile şi uleiul. Raportul precizează şi cine sunt cei care au fost semnalaţi că au făcut asemenea comentarii, menţionând numele mai multor femei şi bărbaţi din diverse localităţi din judeţ – Alba Iulia, Blaj, Ocna Mureş, Sebeş, Zlatna, Cîmpeni, Cugir, Sîntimbru, Vinţu de Jos, Albac, Scărişoara, Sohodol etc. Cel mai probabil, comentariile acestora erau cunoscute din scrisori pe care cei în cauză le-au trimis rudelor din străinătate.
„Evidenţiem câteva comentarii şi luări de poziţie ale persoanelor de mai sus. Numita Botescu Elvira, din Cugir, afirma: «Am ieşit la cumpărături şi nu găsesc nimic. Practic, am plecat să cerşesc pe banii mei, căci aşa o pot numi, cerşeală, din moment ce nu este nimic şi cer de la unul şi de la altul ceva, ca să nu mor de foame … Nu mai am un strop de ulei şi nu mai am cu ce găti … Nu este carne, nu este o bucată de salam să poţi pune un pachet, nu este un ou, nu este nimic»”.
Securitatea ştia şi că un localnic din Abrud, Marcu Nicolae, era revoltat de faptul că, în urma sacrificiilor făcute pentru achitarea datoriilor externe, poporul continua să fie menţinut într-o stare de pauperitate. „…Degeaba se laudă cu achitarea datoriilor externe, căci treburile merg din ce în ce mai prost cu aprovizionarea. Poporul nu a beneficiat de nimic, este tot mai sărac şi, din ce trece, este mai rău”, a afirmat bărbatul.
Este expus şi un raport, din 1972, privind introducerea mijloacelor speciale la domiciliul unui bărbat din Alba Iulia, Nicolae Haţegan, de 42 de ani la vremea respectivă, în scopul de a stabili ce comentarii ar urma să facă acesta după contactarea sa, precum şi pentru ca Securitatea să se edifice asupra faptului dacă are sau nu cunoştinţă sau indicii cu privire la autorul unei „inscripţii duşmănoase” apărute pe un perete al casei scărilor din bloc.
Pe lângă documentele Securităţii, vizitatorii, mai ales cei tineri, pot să vadă şi ce obiecte erau cam nelipsite din unele locuinţe ale acelor vremuri, cum ar fi celebrul peşte din sticlă sau cum anume arătau atunci un aparat de radio, un televizor sau un telefon.
„Este o expoziţie care aminteşte şi de ambianţa acelor vremuri. Sunt foarte multe exponate care tocmai asta îşi propun, respectiv să introducă vizitatorul în vremurile din 1989. Sunt foarte multe exponate din acele timpuri. Avem o zonă de cotidian, cu peştişorul, carpeta Răpirea din serai, cu televizorul alb-negru, dar şi cu presă din acea vreme”, a menţionat, pentru Agerpres, istoricul Liviu Zgârciu, iniţiatorul expoziţiei.
Comentarii recente