Administrație

Palatul Principilor va fi restaurat până la sfârșitului anului viitor

Restaurarea Palatului Principilor din Alba Iulia, construit în secolul al XV-lea, fostă reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul şi în care ar urma să fie amenajat un Muzeu al Principatului Transilvaniei, ar urma să fie finalizată până la sfârşitul anului viitor.

Primăria Municipiului Alba Iulia a anunţat joi, printr-un comunicat transmis Agerpres, că au început lucrările de conservare, restaurare şi valorificare durabilă a corpului principal, E, al Palatului Principilor din Cetatea Alba Carolina, considerat de către specialişti cea mai importantă clădire administrativă din Transilvania. Timp de peste 150 de ani, între 1541 şi 1699, „soarta regiunii a fost dirijată” de la Alba Iulia, din acest palat. El îmbină mai multe stiluri arhitectonice – gotic, renascentist şi baroc.

Amplasamentul a fost predat către firma din Satu Mare care a câştigat licitaţia în noiembrie 2018, iar după organizarea de şantier, primele lucrări la obiectiv sunt cele de demolare corp parazitar parter şi etaj, desfacere planşeu la etaj, subzidiri, hidroizolaţii la fundaţii, decapări tencuieli, evacuare moloz.

Proiectul, unul complex, presupune lucrări de consolidare, conservare, restaurare – inclusiv picturi murale decorative, dotări interioare şi expoziţionale. Durata lucrărilor este de 21 de luni. Valoarea contractului este de peste 16,2 milioane de lei, fără TVA, majoritatea fonduri nerambursabile.

Funcţiunile propuse sunt culturale şi sunt considerate de specialişti potrivite atât pentru clădire ca monument istoric, cât şi pentru a atrage un număr cât mai mare de turişti.

„În primul rând, se doreşte amenajarea unui Muzeu al Principatului Transilvaniei. Se vor avea în vedere atât etapele de construcţie a clădirii, cât şi picturile valoroase din epoci diferite care pot fi conservate in situ. Potrivit istoricilor implicaţi în cercetarea Palatului, Muzeul ar aduce în atenţia publicului larg cel puţin 200 de ani de istorie a Transilvaniei. Pe termen lung, proiectul va aduce un plus de valoare pe toate planurile, de la serviciile culturale, comerciale, de turism, alimentaţie publică, în plan local, şi, ulterior, la dezvoltarea economică şi culturală pe plan judeţean, regional şi naţional. Se vor crea produse culturale noi, prin diversificarea ofertelor de turism, alimentaţie şi cazare publică, prin faptul că va deveni un pol catalizator, de convergenţă şi atracţie pentru turişti”, se arată în comunicat.

Se estimează că după finalizarea lucrărilor de restaurare a corpului principal al Palatului Principilor, numărul vizitatorilor o să fie de 26.000 după primul an de implementare a proiectului şi de peste 60.000, după încă cinci ani.

Palatul are şapte corpuri şi reprezintă cam două treimi din ceea ce a fost în epoca premodernă reşedinţa principilor Transilvaniei. Chiar şi astfel segmentat, Alba Iulia are în acest ansamblu un monument unic în Transilvania.

Parteneri în proiect sunt Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Palatul se află, din 2009, în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia şi în administrarea Consiliului Local.

Aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice şi a Sălii Unirii, fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat şi extins în secolele XVI-XVII. Iniţial, clădirea a avut drept destinaţie reşedinţa Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau şi autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reşedinţă princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul.

Clădirea a fost grav avariată de turci şi tătari, în timpul marilor invazii din 1658 şi 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul şi cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie, rămânând cu destinaţie militară până în urmă cu peste un deceniu.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.