Mozaic

Vaccinarea: Cea mai de succes campanie de publicitate din istorie s-a izbit de absența produsului | Opinie

La ieșirea de la vaccinare, premierul Florin Cîțu a declarat că vestea bună este că românii vor să se vaccineze. Corect, după 12 luni de restricții îngrozitoare și 6 luni de publicitate de sute de milioane de lei la vaccinul anti SARS-CoV-2, probabil că toți românii vor să se imunizeze.

În ciuda tuturor sondajelor de opinie care arătau o intenție de vaccinare de circa 30%, se presupune că în realitate intenția sare de 70%. De ce? Sunt câteva explicații.

Publicitatea la vaccin, cu o comunicare bună (potrivit celor care au câștigat contul) sau rea (ceilalți), a fost atât de intensă, încât a nu a putut să treacă neobservată – specialiștii o caracterizează drept publicitate de tip „ducere la exasperare” – îți sună în minte, un fel de „Another one drives a Duster”. Păstrând proporția, dacă Dacia ar fi investit aceeași sumă de bani în publicitate cât s-a investit în vaccinare, probabil toți am fi condus un Duster. Și, în plus, fiind vorba despre sănătate și despre o situație, care practic ne-a distrus tuturor anul 2020, efectul publicității crește exponențial.

Apoi, toți cei cu picioarele pe pământ realizează că indirect, cu timpul, vaccinarea devine obligatorie, pentru că va fi imposibil să te angajezi, să te înscrii la o facultate, să călătorești, să stai la un hotel în concediu sau cu afaceri, etc., dacă nu ai adeverință care atestă că ești vaccinat, sau dacă nu ai un test negativ în ultimele 48 de ore. Iar discuțiile referitoare la un „pașaport” sau „portofel” de vaccinare, invenția politicienilor iresponsabili, instrumente care ne vor împărți în oameni vaccinați (superiori) și nevaccinați (inferiori) au creat, neașteptat, panică și intenție de vaccinare. În context, mai ales oamenii de afaceri realizează că discriminarea vaccinat/ nevaccinat le poate afecta business-ul, așa că au lucrat la convingerea angajaților – există fabrici, firme de transport marfă și HoReCa cu intenție de vaccinare de 90%.

Și, nu în ultimul rând, cei care sunt familiari ai conceptului de lanț de aprovizionare, medicamente sau nu, știu că în orice moment poate apărea o problemă de autorizare, capacitate de producție, calitate, depozitare, transport, manipulare, etc., care conduce la livrări scăzute. Asta este ce s-a întâmplat și cu vaccinul SARS-CoV-2. Din 4-5 furnizori contractați de UE, deocamdată sunt aprobați doi (dintre care de fapt unul nu contează), care nu pot face față solicitărilor uniunii – și asta nu pentru că nu ar vrea, au tot interesul – dar pur și simplu pot apărea probleme inerente în planificare și livrare de la fabrică. Un fapt poate mai puțin cunoscut: un medicament convențional are cel puțin 10 componente, de la materia primă, la excipienți, la materialele de ambalat, la prospect, etc. Oricare gol de aprovizionare, din oricare dintre cele 10 componente, duce la un efect de domino pe lanț. Este valabil și la vaccinuri, cu atât mai mult la cele noi.

Așadar, mulți doresc să se vaccineze de teama că nu vor mai găsi vaccin.

România a mers pe mâna UE în proiectul de achiziționare de vaccinuri și, desigur, a făcut bine. Era imposibil să negociem singuri cu producători cu cifra de afaceri mai mare decât PIB-ul României. Dar era bine să avem un plan de contingență, un plan B, al nostru. Ungurii s-au uitat la Sputnik, nici acela nu mai face față ca și producție, iar în urmă cu o zi, UE a spus că nu are nimic împotrivă cu faptul că Ungaria vrea să cumpere Sinopharm din China. Sârbii cumpără 1 milion de doze de Sinopharm. Lucrurile pot merge chiar mai rău, dacă țările puternic industrializate, care au pus cei mai mulți bani pe masă pentru cercetare și dezvoltare, vor vedea că există goluri de aprovizionare, vor ține pentru ele vaccinurile.

Așadar, ce poate face premierul Florin Cîțu, după ce a realizat că romnii vor să se vaccineze, dar nu sunt vaccinuri, ca să preîntîmpine o agravare a disfuncționalităților de aprovizionare cu vaccin via UE? Poate face ce a făcut George Becali, care a adus din propria inițiativă Arbidol din Rusia, produs antiviral la mare căutare. Sau ce au făcut două fabrici din țară care s-au dus în India și Japonia pentru a aduce alte două antivirale din schemă de tratament anti-Covid, hidroxiclorochină și favipiravir.

Prin urmare, premierul poate lucra la un plan B prin care să găsească o sursă de vaccin anti SARS-CoV-2 în afara acordului UE, așa cum sugeram încă de pe 7 septembrie 2020.

Și bineînțeles, când se mai liniștesc lucrurile, să dea bani pentru o fabrică nouă de vaccinuri. Și pentru o fabrică de seringi, ca să nu le mai aducem din străinătate.

Dragoș Damian, CEO Terapia

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.