Mozaic

Catedrala Încoronării. Scurtă istorie a celui mai important lăcaș de cult construit după 1918 în Transilvania

Catedrala Încoronării este primul lăcaș de cult important construit în Transilvania după Unirea din 1918. Lăcașul de cult ortodox a fost ridicat special pentru încoronarea Regilor României Mari, Ferdinand și Maria, în 15 octombrie 1922. Piatra de temelie a edificiului a fost pusă pe 28 martie 1921. Lucrările propriu-zise de înălțare a Catedralei au durat aproximativ 9 luni.

Din perspectivă arhitecturală, Catedrala se înscrie în stilul neobrâncovenesc și în curentul național de arhitectură promovat în deceniile de debut ale veacului al XX-lea. Turnul clopotniță, înalt de 52 de metri, cu tot cu cruce, domină, alături de turnul Catedralei Catolice, perspectiva orașului văzut din depărtare, însă este cu aproximativ trei metri mai scund decât cel catolic. Intrarea pe sub turnul clopotniță este străjuită de busturile regelui Ferdinand și reginei Maria, ansamblu sculptural adăugat însă recent.

Catedrala Încoronării are un plan în cruce greacă, asemenea bisericilor domnești sau episcopale ale ortodoxiei. Lăcașul de cult reproduce modelul bisericii Curții domnești din Târgoviște, cu o cupolă impresionantă în plan central, rezemată pe patru columne de marmură roșie.

Patru plăci comemorative împodobesc nișele pridvorului, amintind de momente istorice însemnate petrecute la Alba Iulia: Unirea lui Mihai Viteazul, la 1600; tipărirea Noului Testament de la Bălgrad; Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan și momentul „reîntregirii”. Ultimul face referire la „reîntregirea” spirituală a românilor din Transilvania din 1948, când Biserica Greco-Catolică a fost desființată, iar clerul și enoriașii greco-catolici au fost obligați să îmbrățișeze ortodoxia. De aici și denumirea de Catedrala Reîntregirii.

Portretele ctitorilor primei Mitropolii Ortodoxe din Alba Iulia, Mihai Viteazul și Doamna Stanca, sunt pictate în pronaosul Catedralei. De o parte și de alta a intrării în nava centrală, se află portretele regelui Ferdinand și reginei Maria, surprinși în ținuta avută la Alba Iulia la ceremonia de Încoronare.

Decorul pictural înfățișează teme clasice ale iconografiei ortodoxe și poartă semnătura lui Costin Petrescu, recunoscut în plan european ca un maestru al frescei.

Parte a ansamblului architectonic sunt și pavilioanele amplasate în jurul curților interioare. În galeriile ce străjuiesc curtea interioară pot fi văzute piese arheologice din perioada romană și până în secolul al XVIII-lea. Piesele au rămas din anii când Muzeul orașului a funcționat în aripa estică a ansamblului.

În incinta ansamblului arhitectural își are sediul și Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, ce are jurisdicție asupra bisericilor din județele Alba și Mureș.

Cel mai important eveniment care a fost organizat aici a fost cel al Încoronării din 15 octombrie 1922, când la Alba Iulia au fost prezenți reprezentanți ai caselor regale sau imperiale, oficialități și personalități politice din întreaga lume, ceea ce reflecta prestigiul României la acea dată. Încoronarea efectivă a avut loc în fața turnului clopotniță, sub un baldachin somptuos. La moment au participat 20.000 de țărani veniți din întreaga țară, iar 40.000 de militari, de la toate armele, au realizat parada trupelor. În mesajul adresat asistenței, Regele Ferdinand a subliniat importanța actului ce simboliza „unirea tuturor țarilor locuite de români”. Putem spune că actul Unirii din 1918 a fost finalizat la nivel oficial, dar și festiv prin Încoronarea Regelui Ferdinand la Alba Iulia.

Foto: Ionuț Văidean

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.