Economie

Oficiali europeni analizează evoluția economiilor europene în pandemie

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a discutat sâmbătă, în cadrul unor întâlniri bilaterale cu mai mulți oficiali europeni, despre evoluția economiilor europene în contextul pandemiei CoViD-19 şi operaționalizarea mecanismului european de redresare şi reziliență.

„Am început a doua zi a reuniunii Consiliului Ecofin cu o serie de întâlniri bilaterale şi discuții informale cu Valdis Dombrovskis şi Paolo Gentiloni, comisari europeni, Nadia Calvino, ministrul Economiei din Spania, Christos Staikouras, ministrul grec al Finanțelor, Patryk Loszewski, şeful delegației poloneze, Paschal Donohoe, ministrul irlandez de Finanțe, şi Daniele Franco, ministrul Economiei şi Finanțelor din Italia. Am abordat subiecte legate de evoluția economiilor europene în contextul actual al pandemiei CoViD-19, precum şi de operaționalizarea mecanismului european de redresare şi reziliență”, a scris ministrul, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook.

Prima reuniune în format fizic, din acest an, a Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (Ecofin) a început vineri la Lisabona.

Potrivit ministrului român al Finanțelor, prima zi a sesiunilor de lucru Ecofin a început cu dezbateri legate de structura politicilor economice şi fiscale menite să favorizeze o redresare cât mai rapidă a economiilor europene după criza generată de pandemia CoViD-19, precum şi de consolidarea impactului comun al acestor măsuri asupra Statelor Membre pentru o creştere economică durabilă şi de calitate.

Planul Național de Redresare şi Reziliență al României este documentul strategic care fundamentează prioritățile de reformă şi domeniile de investiții la nivel național pentru instituirea Mecanismului de redresare şi reziliență.

Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: 1. – Tranziție verde; 2. – Transformare digitală; 3. – Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. – Coeziune socială şi teritorială; 5. – Sănătate, precum şi reziliență economică, socială şi instituțională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situații de criză şi a capacității de reacție la criză; 6. – Politici pentru generația următoare, copii şi tineret, cum ar fi educația şi competențele.

La începutul lunii mai, premierul Florin Cîțu a declarat că, la toate capitolele, au fost reduse sumele din PNRR, iar acesta se încadrează în 29,2 de miliarde de euro.

Documentul strategic al României va fi transmis Comisiei Europene pe data de 31 mai 2021.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.